„Manierele fac omul.”
Romfilatelia introduce în circulație, în data de 20 octombrie, emisiunea de timbre poștale „Arta la mesele regale”, o emisiune ce aduce în atenția colecționarilor bogăția și fastul meselor de altădată.
În patrimoniul artistic al Muzeului Național Peleș se regăsesc colecții de artă decorativă destinate odinioară meselor regale: servicii de masă din argint și porțelan, servicii de pahare, tacâmuri, dar și seturi de masă pentru călătorii, utile în perioada deplasărilor, a vânătorilor regale sau picnicurilor. Acestea sunt adevărate obiecte de artă realizate de artiști orfevrieri, sticlari, ceramiști și ebeniști de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Ele au fost comandate de la importante manufacturi europene și orientale și sunt martori tăcuți ai fastului curților regale și ai unui „savoir vivre” de altădată.
Fețele de masă și șervetele de un alb imaculat, din damasc sau mătase, erau încărcate de servicii din porțelan fin, pahare din cristal strălucitor și tacâmuri din argint.
La Castelul Peleș masa era pregătită în bucătăria de la subsol unde se afla și colecția de vinuri, iar platourile erau aduse cu un lift până la nivelul sufrageriei, aflată la parterul înalt al castelului.
Meniurile erau scrise zilnic pe foi de hârtie albă, purtând cifrul regal. Pentru dejunurile speciale, cu invitați importanți, meniurile erau decorate policrom în peniță, devenind mici opere de artă și purtând denumirile felurilor culinare în franceză, considerată atunci drept limbă a gastronomiei.
În timpul seratelor de altădată de la Peleș, după cină se organizau jocuri de societate. Miza era o plimbare la Brașov cu automobilul Palatului.
O masă la Casa Regală a României se caracteriza prin bun gust, calitate și rafinament. Majoritatea regulilor de protocol de odinioară fac parte și din ritualul meselor regale actuale.
Oaspeții așteptau, conform protocolului, ca regele, regina și principii să se așeze primii la masă, iar la plecare toată lumea se ridica atunci când regele părăsea sufrageria. În timpul mesei nu era indicat ca cineva să își părăsească locul. Conversația în jurul mesei începea după câteva cuvinte adresate de rege.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei ilustrează o fructieră realizată în atelierul Goody & Co. Minton, din Anglia, în secolul al XIX-lea. Piesa este confecţionată din porțelan pastă tare, modelat în tipar. Aceasta a fost ulterior pictată peste glazură și parțial aurită cu aur coloidal.
Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei ilustrează un serviciu ouar pentru trei persoane, realizat în atelierul Martin Hall & Co., din Anglia, din metal argintat, cu lingurițe din argint ce poartă marca atelierului Paul Telge, din Germania. Piesa creată în secolul al XIX-lea este gravată pe capac cu cifrul Regelui Carol I al României.
Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei care ilustrează un vas pentru punch, model Bambou din secolul al XIX-lea, este creat de atelierul de sticlă Baccarat, din Franța și atelierul de orfevrărie Wollenweber, din München, Germania. Piesa din cristal suflat în tipar este încastrată în argint, parțial aurit, având o înalțime totală de 47 cm și un diametru de 38,5 cm.
Timbrul cu valoarea nominală de 15 lei ilustrează o bombonieră realizată în atelierul Meissen, din Germania, în secolul al XIX-lea. Piesa este din porțelan modelat în tipar, pictat manual. Pentru a fi ornamentată s-a procedat la glazurare, folosirea barbotinei (o pastă diluată vitrifiabilă cu care se lipesc ornamentele pe obiectele de porțelan) și la aurirea parțială a piesei. Înălțimea bombonierei este de 20 cm și lățimea de 29 cm.
Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional Peleş pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
PRODUSE SPECIALE:
Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 254 exemplare şi este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii şi setul de două plicuri „prima zi” având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 254.
