LinksLinks2

ORAŞELE ROMÂNIEI, BRAŞOV

31.00 lei281.30 lei

Descriere

BRASOV_M

Prima atestare documentară a oraşului Braşov este din anul 1235 sub numele de Corona.
În Evul Mediu, Braşovul a câştigat un renume fără egal în zona Sud-Estului Europei datorită meşterilor săi saşi.
Venind ca o continuare a ceea ce înseamnă oraşul Braşov din punct de vedere cultural, dar şi arhitectural, Romfilatelia îl include în ciclul de emisiuni de mărci poştale Oraşele României.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei este ilustrată Biserica Neagră, catolică, cu hramul „Sf. Maria” care a fost construită în perioada 1383-1477 şi este cel mai mare lăcaş de cult în stil gotic la est de Viena, cel mai important monument de arhitectură din Braşov şi cea mai mare clădire de cult din România (lungime aprox. 90 de metri, înălţimea turnului la cruce 65 metri). A fost distrusă şi a devenit „Neagră” după marele incendiu din 1689.
Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale, dar şi prin faptul că deţine cea mai mare colecţie de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI (cu excepţia Turciei), cel mai mare clopot mobil (6 tone) şi cea mai mare orgă mecanică din România (orga Buchholz, construită în perioada romantismului timpuriu, circa 4000 de tuburi şi 76 de registre).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei, se regăseşte ilustrată Poarta Ecaterinei.
Până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Poarta Ecaterinei a fost singura intrare în Cetatea Braşovului dinspre Schei. Este unul dintre monumentele reprezentative ale stilului Renaşterii în arhitectura transilvăneană.
Turnul exterior este unicul element păstrat din ansamblul fortificat al porţii medievale, ce forma un patrulater lung de cca. 70 m şi ieşit cu cca. 50 m din frontul zidurilor de incintă, zidit între Bastionul Ţesătorilor şi cel al Fierarilor, protejat în epocă de şanţuri cu apă şi iazuri.
Prima Şcoală Românească este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei.
În tradiţia românească, odată cu începerea construcţiei bisericii „Sf. Nicolae”, în 1495, a fost întemeiată şi o şcoală ortodoxă. Instruirea românilor a fost necesară inclusiv administraţiei oraşului, care plătea preoţii români pentru traducerea şi redactarea corespondenţei oficiale în limbile română şi slavonă.
La tiparniţa şcolii, în perioada 1556 – 1588, Diaconul Coresi şi alţi colaboratori tipăresc cele dintâi cărţi de circulaţie în limba română, oficializând definitiv biruinţa scrisului în limba română. La Şcoala Românească din Scheii Braşovului au fost tipărite prima cronică cu subiect românesc (1628 – 1633), prima gramatică (1757) şi primul calendar almanah românesc (1731).
Clădirea muzeului „Prima şcoală românească” păstrează stilul baroc de la modificările care i-au fost aduse în anii 1760.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei, este ilustrată Casa Sfatului.
Cronicile medievale amintesc mai multe modificări ale arhitecturii Casei Sfatului şi diverse destinaţii pentru încăperile acesteia. În 1521avem prima menţiune asupra închisorii. În 1528 a fost ridicat un nou turn cu patru turnuleţe în colţuri. În 1608 a fost reparat ceasul turnului. Turnul Casei Sfatului era şi „turnul trompetiştilor”, deoarece paznicul turnului sufla în trompetă la fiecare oră.
Casa Sfatului a fost distrusă de marele incendiu din 1689 şi a fost refăcută în 1691, însă modificările arhitecturale importante au fost făcute după 1770. În anul 1774 a fost turnat un clopot, care bate sferturile de oră şi a fost montat mecanismul ceasului. Lucrările de restaurare au durat până în anul 1778. Ultima modificare importantă a fost realizată în perioada 1909 – 1910, când acoperişul în formă de bulb de ceapă a fost înlocuit cu unul piramidal, cu ţigle colorate.
Administraţia oraşului s-a mutat din Casa Sfatului abia după anul 1876.
În prezent, Casa Sfatului găzduieşte Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. În sălile de expoziţie ale muzeului, peste 3000 de piese prezintă identitatea istorică a judeţului Braşov din preistorie şi antichitate până în prezent.

Romfilatelia mulţumeşte Primăriei Municipiului Braşov, Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Muzeului Prima Şcoală Românească din Braşov şi dlui. George Avanu pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 2016-02-16

 

BRASOV_box