Romfilatelia și Poșta Română introduc în circulație miercuri, 29 aprilie 2026, o emisiune filatelică cu tematică istorică deosebită, sub titulatura Tezaurul din seiful istoriei – aurul Băncii Naționale a României de la Moscova.
Elementele filatelice ale emisiunii sunt reprezentate de patru mărci poștale, pe care sunt redate aversurile unor monede românești din aur, emise în anul 1906, numite și „caroli”, după numele Regelui Carol I, o coliță filatelică dantelată, două plicuri „prima zi” și o mapă filatelică cu produse speciale în tiraj limitat. Emisiunea prezintă elemente vizibile în UV.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei redă aversul unei monede românești din aur, cu valoarea de 100 lei, asociat cu imaginea trenului rusesc trimis cu tezaurul BNR la Moscova. Acesta a transportat 1438 de casete încărcate în 17 vagoane.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei este ilustrat aversul unei monede românești din aur, cu valoarea de 12,50 lei, asociat cu imaginea miniaturală a Protocolului româno-rus din decembrie 1916 și sigiliile Băncii Naționale a României și Băncii de Stat a Imperiului Rus.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 7,50 lei este reprodus reversul unei monede românești cu valoarea de 50 lei, asociat cu Palatul BNR Lipscani, la 1917.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 27 lei este redat aversul unei monede românești din aur cu valoarea de 20 lei, asociată cu un detaliu decorativ din Holul ghișeelor, Palatul BNR Lipscani.
Colița emisiunii redă în timbrul cu valoarea nominală de 32 lei, aversul unei monede românești cu efigia lui Carol I emisă în anul 1870, asociată cu referința Rezoluției Parlamentului European, adoptată în 2024, cu privire la returnarea tezaurului românesc. În grafica coliței este redat un interior din Palatul BNR.
Pe unul din plicurile „prima zi” este ilustrat un detaliu arhitectural al fațadei Palatului BNR Lipscani, iar pe al doilea plic sunt redate prima filă a protocolului româno-rus (Iași, 14 decembrie 1916) și inventarul tezaurului (Moscova, februarie 1917).
Istoria Tezaurului Băncii Naționale a României de la Moscova a început în anii Primului Război Mondial, după ce România s-a alăturat Antantei în august 1916. Armata Română a fost nevoită să lupte pe două fronturi, ceea ce a permis trupelor Puterilor Centrale să ocupe 2/3 din teritoriul României, inclusiv capitala București. Toate instituțiile Statului român s-au mutat la Iași.
Riscul ca întreaga țară să fie ocupată de armatele Puterilor Centrale a determinat Guvernul român să evacueze Tezaurul României la Moscova, având în vedere că Rusia era unica țară aliată cu care România avea graniță comună, în timp ce submarinele germane acționau deja în Marea Neagră. Relația de rudenie dintre Regina Maria și țarul Nicolae al II-lea a favorizat luarea acestei decizii.
Rezerva (stocul) de aur a(l) Băncii Naționale a României, în greutate de 91,5 tone de aur fin (monede și lingouri), bijuteriile Reginei Maria și importante valori istorice și culturale au fost evacuate în Rusia în două etape, în decembrie 1916 și în august 1917. Guvernul imperial rus și apoi Guvernul rus provizoriu au garantat securitatea transportului, depozitarea și returnarea tuturor valorilor în România, garanțiile fiind menționate clar în protocoalele semnate de guvernele celor două țări. După ce au cucerit puterea în Rusia, bolșevicii au sechestrat Tezaurul României aflat la Moscova (ianuarie 1918). Deși Guvernul sovietic a restituit o parte dintre valorile istorice și culturale ale României în anii 1935 și 1956, stocul de aur al Băncii Naționale a României n-a fost returnat.
Toate protocoalele referitoare la încredințarea Tezaurului BNR părții ruse se păstrează până astăzi, în original, la Banca Națională a României, dosarul ce le cuprinde predându-se din mână în mână de la un guvernator la altul, de mai bine de o sută de ani. Autenticitatea acestor documente a fost recunoscută și de experții ruși din cadrul Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale înființate în baza Declarației comune a miniștrilor de externe român și rus (2003).
Începând din 2023, Banca Națională a României a anunțat o nouă abordare, aceea a unei creanțe valide, legale și exigibile asupra Rusiei. Cu acest prilej, guvernatorul Mugur Isărescu arăta că problematica Tezaurului BNR de la Moscova „rămâne singurul caz în care rezerva de aur monetar este încredințată cu acte în regulă și cu toate garanțiile depozitarului că va fi returnat oricând la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligații asumate, conform tuturor normelor și cutumelor internaționale, să nu fie respectate”.
În martie 2024, Banca Națională a României a vernisat la sediul din Bruxelles al Parlamentului European expoziția The Gold Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned – a claim older than a century, iar în ședința plenară a Parlamentului European, din 14 martie 2024, a fost adoptată, cu mare majoritate, Rezoluția referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia. Introducerea temei Tezaurului BNR de la Moscova pe agenda politică europeană îndreptățește BNR să-și continue, cu un optimism prudent, demersurile pentru recuperarea acestei creanțe.
Romfilatelia mulțumește specialiștilor Băncii Naționale a României pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
