Romfilatelia și Poșta Română introduc în circulație joi, 14 mai 2026, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată spațiului cosmic.
Emisiunea Explorarea spațiului, alcătuită din patru mărci poștale, o coliță dantelată și un plic „prima zi” abordează trei evenimente:
45 de ani de la primul zbor în spațiu al singurului cosmonaut român – Dumitru-Dorin Prunariu (timbrele cu valorile nominale de 3,50 lei și 6,50 lei);
Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu – 100 de ani de la moartea fondatorului (timbrul cu valoarea nominală de 10 lei);
Prima navă spațială pe planeta Marte (Viking 1) – 50 de ani (timbrul cu valoarea nominală de 21 lei);
45 DE ANI DE LA PRIMUL ZBOR ÎN SPAȚIU AL SINGURULUI COSMONAUT ROMÂN – DUMITRU-DORIN PRUNARIU
Misiunea Soyuz 40, lansată la 14 mai 1981 de pe cosmodromul Baikonur, a marcat intrarea României în istoria zborurilor cosmice cu echipaj uman. La bord s-au aflat comandantul sovietic Leonid Popov și cosmonautul român Dumitru-Dorin Prunariu, România devenind astfel a 11-a țară cu un om în spațiu, iar Prunariu al 103-lea om ajuns în Cosmos.
Misiunea, desfășurată în cadrul programului Interkosmos, a presupus cuplarea cu stația orbitală Salyut 6 și realizarea unor experimente științifice în domenii precum medicina, biologia, fizica și observarea Pământului, unele dintre ele pregătite de specialiști români.
Misiunea s-a încheiat cu succes la 22 mai 1981 și rămâne un simbol al cooperării internaționale și un reper important pentru România.
Timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei îl ilustrează pe cosmonautul român Dumitru-Dorin Prunariu în costum spațial Sokol, având în fundal complexul orbital Soyuz 40 – Salyut 6 – Soyuz T-4. În plan îndepărtat este redat Pământul văzut de pe orbită, precum și o urmă de gaze asociată unei lansări de rachetă, distorsionată de curenți atmosferici de mare altitudine, eveniment relatat de cosmonautul român și documentat prin fotografii realizate la bordul stației, imaginile realizate de acesta făcând ulterior obiectul unor cercetări și descoperiri în domeniu.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei îl prezintă pe cosmonautul român în jacheta terestră de astronaut, având în fundal racheta purtătoare tip Soyuz-U și nava Soyuz 40. Nava spațială Soyuz este compusă din trei module: modulul orbital, modulul de coborâre și modulul de propulsie.
Colița dantelată, având timbrul cu valoarea nominală de 32 lei îl prezintă pe cosmonautul român în condiții de imponderabilitate la bordul stației, alături de cosmonautul Viktor Savinîh. În imagine, cosmonautul român este surprins fotografiind corespondența de poștă cosmică aflată la bordul stației. Începând cu misiunea Soyuz 28, când inginerul de bord Georgi Grechko a fost desemnat primul șef de oficiu poștal pe orbită, schimbul de corespondență între Pământ și stațiile orbitale a devenit o practică regulată, realizată prin echipajele vizitatoare sau prin vehicule automate de aprovizionare.
OBSERVATORUL ASTRONOMIC AMIRAL VASILE URSEANU – 100 DE ANI DE LA MOARTEA FONDATORULUI
Timbrul cu valoarea nominală de 10 lei îl ilustrează pe fondatorul Observatorului Astronomic din București, care îi poartă numele, alături de luneta ecuatorială Zeiss (1910) și clădirea observatorului.
Amiralul Vasile Urseanu a construit, din fonduri proprii, o clădire în București, pe actualul bulevard Lascăr Catargiu, concepută ca o casă în formă de yacht, cu o cupolă de observator.
Observatorul a fost dotat cu o lunetă Zeiss de 150 mm diametru și 2,7 m distanță focală, una dintre cele mai mari din țară la acea vreme.
VIKING 1 – EXPLORAREA PLANETEI MARTE – 50 DE ANI
Timbrul cu valoarea nominală de 21 lei ilustrează sonda plasată pe orbita planetei Marte, racheta purtătoare Titan IIIE/Centaur și modulul de amartizare Viking 1. Landerul este redat în condiții de apus marțian, având brațul robotic extins pentru colectarea eșantioanelor de sol.
Viking 1 a fost prima dintre cele două sonde ale programului Viking al NASA, alături de Viking 2, fiecare misiune fiind alcătuită dintr-un modul orbital (orbiter) și un modul de amartizare (lander). Viking 1 a realizat prima amartizare reușită pe planeta Marte.
Misiunea Viking a fost planificată pentru 90 de zile după amartizare, însă atât orbiterul, cât și landerul au depășit semnificativ durata de viață estimate.
Romfilatelia mulțumește domnului Dumitru-Dorin Prunariu și domnului Adrian Majuru, Directorul General al Muzeului Municipiului București pentru sprijinul documentar, precum și machetatorului Alec Bartos, Președintele – Cosmisiei de Astrofilatelie a Federației Filatelice Române.
