Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc aniversează Ziua Culturii Naționale, în emisiunea cu același titlu, prin care aduce un omagiu unor personalități de seamă ale culturii naționale: Nicolae Iorga (valoarea nominală de 5,50 Lei), Andrei Mureșanu (valoarea nominală de 10 Lei) și Ștefan Luchian (valoarea nominală de 25 Lei).
Emisiunea din acest an ce are în componența sa 3 mărci poștale, un plic „prima zi”, un set de 3 cărți poștale maxime pentru pasionații de maximafilie și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat, va fi introdusă în circulație de Romfilatelia și Poșta Română, joi, 15 ianuarie.
Andrei Mureșanu (1816-1863), preot greco-catolic, autorul imnului naţional „Deșteaptă-te, Române”, de la a cărui naștere se împlinesc 210 ani, se înscrie în galeria personalităților de frunte ale țării.
S-a născut la Bistriţa, la 16 noiembrie 1816, ca fiu al lui Toader și Eftimia, primele studii făcându-le la școala germană și la liceul piarist (catolic) din Bistriţa. Continuă studiile la Seminarul Greco-Catolic din Blaj, la filozofie și teologie, având ca profesor din 1832 pe Timotei Cipariu, părintele filologiei române și Simion Bărnuţiu, președintele Comitetului Revoluţionar Român din Transilvania.
George Bariţiu, care a ajuns mai târziu președinte al Academiei Române, a înfiinţat la Brașov primul ziar românesc din Transilvania, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Bun coleg cu Andrei Mureșanu la Blaj, îl cheamă la Brașov ca institutor la școala română, școală condusă de însuși George Bariţiu, în 1838. Apoi s-a angajat în Brașov ca profesor de gimnaziu până în 1848.
După Revoluţia de la 1848 – 1849, trece în Muntenia cu George Bariţiu. Dar revine în Transilvania la Sibiu, unde este funcţionar și translator la buletinul oficial al guvernului.
În poezia sa, Andrei Mureșanu a scris sub influenţa alegorică a poeţilor Văcărești, iar nemuritor rămâne „Deșteaptă-te, Române”, un real imn popular, cântat în marile încercări ale poporului român precum Războiul de Independenţă, primul război mondial, revenind după evenimentele din decembrie 1989.
Acest imn popular exprima în cel mai înalt grad ideea de solidaritate naţională, de apartenenţă la latinitate, de nobleţe naţională, fapt ce a condus după evenimentele din decembrie 1989 ca acesta să devină imn naţional, stipulat de Constituţia României din 2003, care consfinţea prin articolul 12 că „Imnul naţional al României este Deșteaptă-te, Române”.
Nicolae Iorga (1871-1940), de la a cărui naștere se împlinesc 155 de ani, a fost istoric, critic literar, documentarist și enciclopedist și rămâne o personalitate de prim rang a României și o figură academică recunoscută unanim de elita culturală a Europei.
În cultura românescă a primelor decenii ale secolului XX, Iorga a jucat „rolul lui Voltaire” (George Călinescu). Dotat cu un intelect de excepție, student al universităților din Paris, Berlin și Leipzig, obține doctoratul în anul 1893 la vârsta de 23 de ani. Din 1910 este membru de onoare al Academiei Române. A avut o activitate științifică excepțională, regăsindu-se ca autor a 1.003 volume, a peste 12.000 de articole și studii, culminând cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit cel mai mare istoric și savant al României din toate timpurile.
Nicolae Iorga a fost o personalitate care a creat școală și a dat substanță culturii naționale, a influențat puternic viața social – politică a țării, manifestându-se ca un creator în scris și în cuvânt, de o rodnicie fără seamăn.
Ștefan Luchian (1868 – 1916), de la a cărui comemorare se împlinesc 110 ani, s-a născut la 1 februarie 1868, la Ștefănești, în nordul Moldovei.
Ștefan Luchian se înscrie la clasa de pictură a Școlii Naţionale de Arte Frumoase din București, în anul 1885, școală pe care o absolvă patru ani mai târziu, obţinând medalia de bronz pentru Cap de expresie și Studiu după natură.
Studiază apoi la München, la Academia de Arte Frumoase, iar apoi la Paris, la Academia Julien.
Revine la București în 1896, unde va fi iniţiatorul Expoziţiei Artiștilor Independenţi alături de Alexandru Bogdan-Pitești. Anul 1900 îl găsește la Paris, la Expoziţia Universală, unde expune două pasteluri.
Din cauza unei boli incurabile, din 1909 și până la moarte (1916), va fi ţintuit în fotoliu.
Tablourile sale redau splendorile peisajului românesc realizate cu o măiestrie neegalată, demonstrând pasiunea lui nemărginită pentru natură.
Romfilatelia mulțumește partenerilor instituționali – Ministerul Culturii, Academia Română, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Județean de Istorie Brașov și Muzeul „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova – pentru frumoasa colaborare și sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
