În tematica „Colecții românești”, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea Râșnițe, la data de vineri, 11 august a.c., cu o serie de șase mărci poștale, o coliță dantelată, un plic „prima zi” și o mapă filatelcă specială, care ilustrează „râșnițe de colecție” cu forme și ornamente deosebite, utilizate la măcinarea cafelei.
Originea cafelei se află într-o regiune a Etiopiei numită Koffe. Ajunsă în lumea arabă prin Egipt și Yemen, începe să se cultive în scopuri comerciale. Devine cunoscută în Egipt, Persia și Turcia.
În Europa, cafeaua ajunge prima dată în Italia, la Veneția. Spre finalul secolului XVI, aproape în întreaga Europă apar cafenelele. Nu după mult timp continentul american devine un mare producător de cafea.
În mod firesc, apare nevoia de a transforma boabele de cafea într-o pulbere care să permită obținerea mai rapidă a licorii care a cucerit lumea întreagă: cafeaua, băutura cea mai populară.
Apare astfel, râșnița, care devine o prezență permanentă a cafenelelor și mai apoi un ajutor de neînlocuit în familiile în care se dorește o cafea cu o aromă deosebită obținută prin râșnirea boabelor maronii.
Râșnița pentru cafea sau condimente este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei. Este o râșniță turcească manuală pentru boabe de cafea sau condimente, din secolul XVII. Această râșniță este un model clasic și este un simbol al tradiției turcești în prepararea cafelei. Turcii, fiind mari consumatori de cafea, au început zdrobirea boabelor de cafea folosind mojare. Ulterior, au început fabricarea râșnițelor cilindrice cu design elegant și compact, prevăzute cu două compartimente. În compartimentul superior se adaugă boabe de cafea sau condimente, iar în cel din partea inferioară acestea ajung măcinate. Cele două compartimente sunt despărțite de mecanismul de măcinare care este acționat printr-o mișcare circulară a manivelei.
Râșnița pentru cafea «Louis XIV» este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,30 lei. Râșnițele din lemn „Louis XIV“ lucrate artizanal au avut o răspândire largă în secolul XVIII și reprezintă unele dintre modelele cele mai apreciate și căutate de către colecționari. Erau lucrate cel mai adesea din lemn de nuc și fier, având opt laturi, niciodată șase sau zece. Ceea ce arată, dincolo de varietatea modelelor, o fidelitate față de arhetipurile și tradițiile franceze. Totuși, grija acordată decorării acestor modele de râșniță „Louis XIV“ a scăzut pe măsură ce aceste obiecte au devenit mai puțin insolite. Astfel, producția în serie s-a micșorat și a dus la simplificarea formelor.
Râșnița decorativă Kenrick, reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei, este inscripționată în partea de jos „AK & Sons”, cu modelul „Fântână din Catedrala York”, datare circa 1850. Compania Archibald Kenrick & Sons a fost fondată în anul 1791 la Spons Lane, West Bromwich, Marea Britanie ca turnatorie. Kenrick fabrica articole din fontă, în special pentru uz culinar.
Râșnițele de cafea din această perioadă au fost lucrate manual și încă reflectă influențele turcești sau ale altor culturi orientale. Industrializarea europeană a început cu 15 până la 20 de ani mai târziu decât în SUA și și-a găsit drumul în producția de râșnițe de cafea doar în fabricile unora, precum Peugeot și Kenrick.
Râșnița de bucătărie pentru cafea este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei. Această rășniță este din secolul XIX și a fost produsă de renumita companie SPONG & CO. LTD din Anglia. Compania Spong a început să fabrice râșnițe de cafea în anii 1850 și a continuat să facă acest lucru timp de peste 100 de ani. La fabricarea acestui model au fost folosite doar materiale de calitate superioară și fiecărui detaliu i-a fost acordată o atenție deosebită. Râșnița poate fi folosită atât prinsă de perete, cât și prinsă de masă, în funcție de preferințele utilizatorului. Ceea ce diferențiază această râșniță de alte modele este mecanismul de măcinare. Faptul că acesta este compus din lame foarte ascuțite asigură o măcinare uniformă și precisă a boabelor de cafea, iar prin reglarea acestora se pot obține diferite grade de măcinare a boabelor, de la cea grunjoasă, potrivită pentru prepararea cafelei cu o presă franceză și până la varianta foarte fină, potrivită pentru cafea espresso. Prezența acestei râșnițe oferea un aspect deosebit oricărei bucătării.
Râșnița pentru cafea Peugeot – Model A, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 5,20 lei, este un model conceput la începutul anilor 1860. În 1810, frații Peugeot (Jean-Pierre, Jean-Pierre I și Jean Frédéric) și-au tranformat moara de cereale într-o fabrică de produs oțel. Performanțele în obținerea oțelului i-a determinat pe frații Peugeot să înceapă producerea de râșnițe de cafea în anul 1840. De-a lungul timpului, fabricarea acestor râșnițe a avut o ascensiune continuă; producția lor a încetat odată cu apariția râșnițelor de cafea electrice. Emblema leului care apare pe râșnițele PEUGEOT FRÈRES a apărut pe piață în 1847, devenind oficial marcă înregistrată în 1858. Mărcile au evoluat și ca formă și ca material: pătrate, ovale sau triunghiulare, din fontă sau fontă nichelată. Acest logo reprezenta nu doar regiunea din Franța unde erau produse, dar și calitatea și durabilitatea acestor produse.
Râșnița de cafea Early Enterprise No. 2 (Baby 2), redată pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei, prevăzută cu roți de 7-1/2, a fost fabricată după 1877. Roțile sunt gravate „Enterprise Mfg. Co., Philadelphia PA, Pat. Dec.9, 1873”, iar baza de fier este marcată în mod similar, cu excepția faptului că data brevetului este Oct. 21, 1873. Enterprise Manufacturing Co. din Philadelphia, Pennsylvania, a fost fondată în 1866. Un geniu inventiv, John Gulick Baker, s-a alăturat companiei trei ani mai târziu. Brevetele sale din 1870 și 1873 au constituit fundamentul afacerii prolifice de râșnițe de cafea a Enterprise pentru următoarea jumătate de secol.
Anii care au urmat Războiului Civil au marcat începutul creșterii rapide a industriei cafelei din SUA. Consumul de cafea pe cap de locuitor a crescut dramatic, iar populația creștea brusc. Brevetele care acoperă o varietate de dispozitive de prăjire, măcinare și preparare a berii au contribuit la catalizarea creșterii fulminante a afacerilor cu cafea. La fel a făcut epoca industrializării. Fabricile și turnătoriile se înmulțeau ca număr și dimensiune. Producția lor putea fi promovată și vândută rapid, apoi transportată oriunde în țară pe calea ferată. Cu aceasta ca fundal, mai mulți producători importanți de râșnițe de cafea și alte articole de uz casnic au fost încorporați și au devenit proeminente.
Râșnița de cafea Sablier (Clepsidra) este reprezentată pe colița dantelată a emisiunii, având timbrul cu valoarea nominală de 34 lei. Râșnița cu prindere tip menghină în formă de inimă, a apărut la începutul secolului XVIII, în perioada lui Ludovic al XIV-lea şi este realizată din fier forjat. Piciorul (menghina) în formă de inimă, aminteşte de „Fleur de lys” – floare de crin, ca simbol al regalităţii şi al luxului. Zăvorul de pe capac se glisează pentru a bloca capacul în poziția închis.
Sosirea cafelei în Franța datează din jurul anului 1670, în contextul numeroaselor schimburi cu Orientul. Foarte repede apreciată de curtea lui Ludovic al XIV-lea, difuzarea sa în înalta societate a fost imediată, iar consumul său a devenit un marker al eleganței și modernității. Într-adevăr, raritatea și costul ridicat al boabelor de cafea fac din râșniță un obiect de lux, de distincție socială, garantând rafinamentul proprietarului său.
Meșterii au adăugat elemente decorative care au făcut râșnițele lor mai atractive și mai atrăgătoare pentru patronii lor. Aceste modele făceau frecvent aluzie la originile orientale sau turcești ale băuturii.
Râșnițele folosite în secolul al XVII-lea erau adesea mici iar rolul lor era de a măcina mirodenile. Pe măsură ce noua băutură de cafea a câștigat popularitate, s-au făcut adaptări la modele pentru a măcina mai eficient boabele; acestea includ mărirea buncărelor, prelungirea mânerului și reconfigurarea suprafețelor de măcinare.
Râșnițele fac parte din colecția Muzeului Recordurilor Românești.
