Continuând o temă inițiată în anul 2019, Romfilatelia introduce în circulație, joi, 15 iulie a.c., emisiunea de mărci poștale Peceți ale domnitorilor români (II).
Documentele redactate și scrise pe hârtie sau pergament, emise de cancelariile domnești din Țările Române, erau validate, alături de semnăturile olografe, prin folosirea unor sigilii de diferite dimensiuni. Pecețile domnești, aplicate de obicei în ceară de culoare roșie, preluau elementele în relief ale sigiliilor și constituie ele însele un obiect de studiu, fiind protejate în căuș de ceară, în capsule de lemn sau metal.
Pecețile, elemente care confereau actelor domnești autenticitate, prezintă diferențe vizibile, dacă ne referim la curțile domnești din Moldova și Țara Românească. Astfel, în Moldova, în imaginea a peceților se regăsește ca însemn capul de bour, văzut din față, cu o stea între coarne. În cancelariile Țării Românești, sigiliile și pecețile au avut drept simbol acvila purtătoare de cruce, însoțită de soare și de lună „crai nou”, conturnată.
Pecețile atârnate care însoțeau actele de mare importanță emise în ambele teritorii românești erau, în general, din ceară naturală. Însă categoria cea mai valoroasă este reprezentată de pecețile din metal, apărute la mijlocul secolului al XVI-lea. Cunoscute sub denumirea de bule sigilare sau hrisobule, acestea erau de două feluri: simple capsule metalice menite să protejeze pecetea de ceară sau adevărate „bule de aur”, care au pe față și pe revers reprezentări și inscripții.
Pecețile, ca element de autenticitate a actelor de primă importanță emise de cancelariile domnești, au însoțit documentele externe care legiferau tratatele de alianță și acte interne, precum cum erau, de pildă, stabilirea proprietăților sau confirmarea daniilor domnești (donațiilor).
Alături de pecețile în ceară și hrisobule, trebuie amintită și autentificarea actelor cancelariilor domnești sau ale dregătorilor și marilor boieri cu peceți în chinovar, realizate prin aplicarea imaginii sigiliului metalic (utilizat ca o ștampilă) cu sulfură roșie de mercur, direct pe pergament și sub semnătura emitentului. În acest caz, uneori, un contur desenat imita căușul peceților clasice.
Emisiunea de mărci poștale Peceți ale domnitorilor români (II), este alcătuită din patru timbre și o coliță nedantelată.
Cele patru timbre ale seriei prezintă sigilii în ceară și hrisobule ale unor domnitori ai Țării Românești din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea: Petru Cercel, Radu Mihnea, Grigore I Ghica, Constantin Brâncoveanu. Fiecărui sigiliu îi este asociat portretul domnitorului respectiv, pe fundal fiind reproduse documente emise în timpul domniilor acestor principi valahi.
Pe primul timbru al seriei, cu valoarea nominală de 1,40 lei, este reprezentată o hrisobulă a lui Petru Cercel, din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, pe fundal fiind reprodus un document iscălit de acest domnitor, document aflat la Arhivele Naționale ale României. Petru Cercel (Petru Pătrașcu), domn al Țării Românești (1583-1585), a fost cel de-al doilea fiu al lui Pătrașcu cel Bun. În scurta sa domnie, a mutat capitala Țării Românești de la București la Târgoviște, după ce a refăcut construcțiile vechii curți domnești. A fost preocupat de organizarea și înzestrarea armatei. Mazilit de turci, s-a retras în Transilvania.
Pe cel de-al doilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 1,50 lei, este reprezentată o pecete în ceară roșie a lui Radu Mihnea. Acesta a fost domn al Țării Românești în mai multe perioade între anii 1601 și 1623 și, vremelnic, a ocupat și tronul Moldovei, între anii 1616-1619 și 1623-1626. A avut un comportament de supus al Imperiului Otoman, fiind sprijinit în mod deosebit de reprezentanți ai boierilor greci, în condiții de manifestări ostile ale boierilor pământeni. A inițiat măsuri de eliberare a rumânilor (țărani dependenți de stăpânii lor feudali). Pecetea și documentul reprodus în fundal se află în colecțiile Bibliotecii Academiei Române.
Pe cel de-al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 7 lei, este reprezentată o hrisobulă a domnitorului Grigore I Ghica. Aparținător al unei importante familii de boieri de origine albaneză, cu un important rol public în secolele al XVII-lea și al XIX-lea, acesta a domnit în Țara Românească în perioadele 1660-1664 și 1672-1673. Hrisobula și documentul ilustrat pe fundal se găsesc la Biblioteca Academiei Române.
Pe cel de-al patrulea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 19,50 lei, este reprezentat sigiliul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Aflat pe tronul Țării Românești pentru o perioadă lungă de domnie (1688-1714), Constantin Brâncoveanu a asigurat țării o stare stabilă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, lăsând drept mărturii un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele. Sigiliul și documentul pe care este aplicat se află la Biblioteca Academiei Române.
Pe colița nedantelată, cu valoarea de 31,50 lei, este reprezentată (avers și revers) hrisobula lui Grigore I Ghica, deosebit de valoroasă, unul dintre puținele obiecte de acest fel existente în țara noastră. Ea poartă pe avers textul „Io Gligorie Ghica voevod a toată Țara Românească în anul 7172” (1664), iar pe revers „Acest hrisov făcutu-l-a Io Gligorie Ghica voevod, a toată Sfetagora a 20 de sfinte mănăstiri ce sunt înprejurul Sfântului munte Atonului (Athos) văleat 7172” (1664).
Romfilatelia mulțumește Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Național de Istorie a României, Arhivelor Naționale ale României și dlui muzeograf dr. Sorin Iftimi, de la Complexul Național Muzeal „Moldova” din Iași, pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
Mapa filatelică, realizat in tiraj limitat de 236 de exemplare, conține blocul special de patru timbre nedantelate al emisiunii. Mapa filatelică este numerotată de la 001 la 236.
