Romfilatelia continuă seria tematicilor dedicate aniversărilor culturale cu o emisiune de mărci poștale consacrată muzicii clasice – Ludwig van Beethoven, 250 de ani de la naștere, care va intra în circulație marți, 28 iulie 2020.
Unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii din toate timpurile, Ludwig van Beethoven (1770-1827) a fost un muzician talentat și un luptător deopotrivă, capodoperele sale fiind realizate după declanșarea surzeniei: simfoniile Eroica, Destinului, Pastorala, sonatele Appassionata, Sonata Lunii, Concertul pentru vioară și orchestră sau Concertul nr. 5 pentru pian și orchestră, Simfonia a IX-a (cu vestita Odă a Bucuriei – imnul Uniunii Europene) și Missa Solemnis.
Familia lui Beethoven avea origini flamande, iar tatăl său, Johann, a fost, de asemenea, muzician la Curtea din Bonn. În primii ani, Ludwig a fost inițiat în tainele muzicii clasice de tatăl său, care l-a încurajat să susțină concerte publice încă de copil, asemenea lui Mozart.
După prima audiție publică, la vârsta de 8 ani, apreciată de melomani, instruirea lui Beethoven a fost preluată de Gottlob Neefe, un profesor renumit din Bonn, care, pe lângă lecții de muzică, i-a ținut și cursuri de filosofie antică și modernă.
Apreciat de aristocrația din orașul natal, la vârsta de 17 ani, în 1787, Beethoven a fost trimis la Curtea de la Viena, oraș considerat centrul cultural al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. Aici a cunoscut mari muzicieni ai timpului, fiind elev al lui Joseph Haydn, Johann Georg Albrechtsberger sau Antonio Salieri. Se spune că atunci când Mozart l-a văzut pe Beethoven „la lucru”, ar fi spus: „Țineți-i minte numele, o să tot auziți de el”.
Intuiția lui Mozart a fost confirmată de cariera strălucită a lui Beethoven, valoarea acestuia fiind apreciată deplin încă din timpul vieții. Spre deosebire de alți artiști ai timpului, care erau angajații curților regale sau aristocratice, Ludwig van Beethoven a avut libertate de creație, după ce a primit o subvenție anuală din partea orașului Viena. Unica îndatorire a muzicianului era să nu se mute din această cetate a culturii, fiind liber să compună ce dorea, când dorea, să accepte sau să respingă comenzile.
Compozitorului îi făcea plăcere să iasă în societate și să interacționeze cu personalitățile timpului. Beethoven nu era simpatic pentru toată lumea, Johann Wolfgang von Goethe considerându-l, spre exemplu, „un sălbatic”. Totuși, relații personale nu au influențat muzica, iar numeroase poeme ale lui Goethe se regăsesc în compozițiile lui Beethoven.
Artistul a compus cu repeziciunea celui care nu mai are mult de trăit, încercând să folosească fiecare timp liber pe care-l avea la dispoziție, neglijând somnul, mâncarea, prietenii. S-a preocupat și de viitorul muzicii clasice, selectând tineri promițători pentru a-i instrui și promova.
Începând cu anul 1972, un fragment din preludiul la Oda bucuriei, din Simfonia a IX-a de Beethoven, a devenit imnul european.
Pe timbrele emisiunii, ambele cu aceeași valoare nominală de 8,50 lei, se regăsesc portrete ale lui Ludwig van Beethoven, precum și partituri ale compozitorului. Pe plicul „prima zi” a emisiunii este reprodus un fragment din Simfonia a V-a în Do minor, alături de semnătura muzicianului.