Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale intitulată „Episcopi martiri în cinul sfinților”, dedicată beatificării a șapte episcopi greco-catolici români martiri, de către Sanctitatea Sa Papa Francisc, cu ocazia vizitei sale la Blaj, la data de 2 iunie anul curent. Începând din anul 1948, regimul comunist a scos în afara legii Biserica Greco-Catolică. În consecință, episcopii, preoții sau credincioșii greco-catolici români, care nu și-au schimbat confesiunea, au fost arestați și condamnați la ani grei de închisoare. Între ei se înscriu cei șapte episcopi, morți în închisori sau ca urmare a torturilor suferite în detenție.
Episcopii martiri ce urmează a fi beatificați sunt Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu. Numele lor sunt ilustrate lângă imaginile portret ale coliței dantelate cu valoarea nominală de 28,50 lei, unde sunt reprezentați ca un simbol al jertfei și al trecerii spre lumină a sufletelor celor morți, înfățișat de coroana de șapte stele din vecinătatea crucii.
Episcopul Valeriu Traian Frențiu s-a născut la data de 25 aprilie 1875, la Reșița, județul Caraș Severin. După absolvirea cursurilor liceale și promovarea examenului de maturitate (1894), a fost la Seminarul Central din Budapesta și a fost hirotonit la Lugoj (1898), obținând doctoratul în teologie în Viena, la Augustineum (1902).
Episcop de Oradea și decan de vârstă al episcopilor greco-catolici, a murit la 11 iulie 1952, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 77 de ani.
A reprezentat Biserica Română Unită în fața autorităților, conducând rezistența Bisericii în fața ostilității cu care se confrunta din partea guvernării comuniste.
Al doilea episcop beatificat este Vasile Aftenie, născut la 14 iulie 1899 la Lodroman, în județul Alba. Aflat în permisie în timpul Primului Război Mondial, a promovat examenul de maturitate (1918), a intrat în Seminarul de la Blaj (1919) și a fost trimis la Colegiul Pontifical Grec din Roma, unde a obținut titlul de doctor în teologie la Ateneul De Propaganda Fide (1925).
Episcop vicar pentru București și Vechiul Regat, a fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, a fost încarcerat în lagărul de la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, apoi la București, în subsolul Ministerului de Interne. Violențele fizice și psihice suferite în timpul „anchetei”, i-au deteriorat sănătatea, iar la 10 mai 1950 a trecut la cele veșnice, la vârsta de 51 de ani.
Al treilea episcop beatificat este Ioan Suciu, care s-a născut la Blaj, județul Alba, la 3 decembrie 1907. După examenul de maturitate (1925), a urmat cursurile Colegiului Pontifical Grec din Roma, devenind doctor în filosofie la Ateneul De Propaganda Fide (1927) și doctor în teologie la Ateneul Angelicum (1932).
În anul 1947, s-a întors la Blaj ca administrator al Arhieparhiei de la Alba-Iulia și Făgăraș. A fost arestat la 27 octombrie 1948, fiind mutat de la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, la Sighet, loc în care avea să treacă la cele veșnice la 27 iunie 1953, la vârsta de 46 de ani.
Al patrulea episcop este Tit Liviu Chinezu, care s-a născut la 22 decembrie 1904 la Iernuțeni (Reghin) în județul Mureș.
După promovarea examenului de maturitate (1925), a absolvit cursurile Colegiului Pontifical Grec din Roma, unde a obținut doctoratul în filosofie la Ateneul De Propaganda Fide (1927) și licența în teologie la Ateneul Angelicum (1931).
A fost arestat la 28/29 octombrie 1948 și dus în lagărul înființat la mănăstirea Căldărușani, unde a fost consacrat în secret episcop la 25 aprilie 1949, prin mandat de la Nunțiatura Apostolică. A murit la închisoarea din Sighet la 15 ianuarie 1955, în lipsa oricărui tratament medical, la vârsta de 51 de ani.
Al cincilea episcop care va fi beatificat este Ioan Bălan. S-a născut la Teiuș, în județul Alba, la 12 decembrie 1880, iar după promovarea examenului de maturitate din anul 1899, a fost seminarist al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș de la Seminarul Central din Budapesta (1899-1906), a obținut o bursă de studii la Institutul Augustineum din Viena (1904-1906) și a obținut titlul de doctor în teologie (1906).
Episcop de Lugoj, a murit la 4 august 1959 la 79 de ani, la mănăstirea Ciorogârla, unde a fost închis cu domiciliu obligatoriu.
Al șaselea episcop beatificat este Alexandru Rusu, născut la 22 noiembrie1884 la Șăulia de Câmpie (azi jud. Mureș). După examenul de maturitate (1903), a fost seminarist al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, la Seminarul Central din Budapesta, unde a devenit doctor în teologie (1910).
Episcop de Maramureș, a fost arestat în dimineața zilei de 29 octombrie 1948, iar între anii 1950-1954 a fost încarcerat la închisoarea de la Sighet, iar din 1955 a fost plasat în domiciliu obligatoriu la mănăstirile ortodoxe Curtea de Argeș, Ciorogârla și Cocoș. A fost ulterior condamnat de Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare din Cluj la „temniță grea pe viață”, fiind acuzat de înaltă trădare. A săvârșit pedepse la închisorile Pitești, Dej și Gherla, unde a murit fără nicio îngrijire medicală la 9 mai 1963, la 79 de ani.
Al șaptelea episcop care va fi beatificat este Iuliu Hossu, care s-a născut la 31 ianuarie 1885 la Milașu Mare (azi Milaș, jud. Bistrița Năsăud).
După promovarea examenului de maturitate (1904), a urmat cursurile Colegiului Urban de la Roma, unde a obținut doctoratul în filosofie (1906) și în teologie (1910) la Ateneul De Propaganda Fide, urmând a fi încadrat la Lugoj. Hirotonit preot la Roma în anul 1910, după diverse funcții la Curia de Lugoj, a fost episcop de Gherla (1917), iar după 1930, episcop de Cluj-Gherla. A fost una din figurile emblematice ale Unirii Transilvaniei cu Regatul României, citind Rezoluția de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918. Arestat și închis, a supraviețuit temniței de la Sighet. A fost până la sfârșitul vieții închis cu domiciliu obligatoriu la mănăstirea Căldărușani. Papa Paul al VI-lea l-a numit cardinal in pectore (adică știut numai de papă). A murit la 28 mai 1970, la vârsta de 85 de ani.
Romfilatelia a beneficiat de sprijinul documentar din partea Bisericii Greco-Catolice și Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun, mulțumind Preasfințitului MIHAI Frățilă, episcopul greco-catolic de București și Excelenței Sale, Domnul Ambasador Liviu-Petru Zăpârțan.
