Romfilatelia revine cu o tematică apreciată de colecționari, prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale Minerale din România, punând în valoare, încă o dată, exponate unicat din patrimoniul Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare.
Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare, considerat de specialiști ca fiind cel mai mare muzeu mineralogic regional din Europa, deține o colecție de peste 20.000 de piese din care aproximativ 17.000 sunt eșantioane minerale. Dintre acestea, în expoziția permanentă pot fi vizionate peste 1.000 de eșantioane minerale, minereuri, roci și fosile recoltate exclusiv din aflorimente și subteranele exploatărilor miniere ce au funcționat în zona Baia Mare și arealele adiacente din Maramureș și nord-vestul României, multe dintre ele fiind unicate sau rarități mondiale.
Cele patru timbre ale emisiunii de mărci poștale ilustrează minerale din colecția acestui muzeu, astfel:
Eșantionul cu mineralele pirită și cuarț, de proveniență zonaȚibleș, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei este este reprodus eșantionul cu mineralele galenă și semseyit, extras din mina Herja.
Timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei redă un eșantion din mina Cavnic, cu mineralele gips și calcit.
Provenit din mina Herja, eșantionul cu mineralele cuarț și calcit este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei.
Pirita, mineral din clasa sulfurilor, cu formula chimică FeS2, cristalizează în sistemul cubic și reprezintă principalul mineral utilizat pentru producerea sulfului și acidului sulfuric, materii prime de prim rang ale industriei chimice. În eșantionul reprodus pe timbrul emisiunii se observă cristale cubice bine individualizate de pirită, ce prezintă fețe specifice striate, de culoare galben-bronz, luciu metalic puternic, întrepătrunse de cristale mai mici de culoare galben – auriu, frecvent irizate. În regiunea Baia Mare sunt faimoase cristalele cubice mari și foarte strălucitoare din munții Țibleș.
Prin frumusețe și spectaculozitate se remarcă mineralul din clasa sulfurilor, cu formula chimică PbS, galena, care cristalizează în sistem cubic. Este cel mai răspândit mineral de plumb și cel mai important din punct de vedere economic, fiind unul dintre primele minerale exploatate din cele mai vechi timpuri. Se distinge cu ușurință atât datorită culorii cenușii, luciului metalic strălucitor, cât și formelor cristalografice de mărime deosebită, de octaedru, cub, dodecaedru romboidal sau combinații ale acestora. În România mineralul este mai răspândit în bazinul minier Băița (jud. Bihor), Baia Sprie și Cavnic (Jud. Maramureș).
Gipsul, un mineral din clasa sulfați, cu formula chimică: CaSO4•2H2O (sulfat hidratat de calciu), cristalizează în sistemul monoclinic și are duritate scăzută. Este incolor (în stare pură), alb, cenușiu, uneori gălbui sau brun-roșcat. Cel mai frecvent are luciu sticlos și este transparent. Se prezintă sub formă de agregate paralele sau radiare, uneori maclate de tipul „coadă de rândunică”. Deseori apare ca și cristale independente perfect transparente, cu habitus tabular sau columnar, precum eșantionul reprodus pe timbru Preponderent se folosește în industria lianților și la fabricarea ipsosului, dar și în medicină, pentru fixarea fracturilor, ca bandaj sau pentru mulaje în stomatologie. În arheologie, paleontologie și în artă se utilizează pentru reconstituiri și statui din gips pur sau în amestec cu alte minerale.
Cel mai frecvent mineral întâlnit în rocile din crusta Pământului, cu compoziția chimică SiO2, cuarțul, face parte din clasa silicaților, cristalizând în sistemul trigonal. În regiunea Baia Mare apare sub cele mai diverse aspecte morfologice, coloristice și de concreștere. În general cristalele de cuarț au habitus columnar-prismatic, cu fețe cristalografice de prismă și terminații piramidale și sunt concrescute paralel. Este utilizat la producerea sticlei, a celulelor solare, semiconductorilor, în optică și la fabricarea unor instrumente de mare precizie. Varietățile colorate ale cuarțului, în special cea numită ametist, de culoare violet, reprezentată pe timbrul emisiunii, sunt considerate pietre semiprețioase și sunt folosite la confecționatea bijuteriilor.
Aurul (Au) se găsește în natură fie ca element nativ, precum eșantionul ilustrat pe plicul „prima zi” a emisiunii (aur, sfalerit, cuarț, proveniență mina Cavnic), fie în componența altor minerale (în special sulfuri și sulfosăruri). Cristalizează în sistemul cubic și este primul dintre metalele prețioase prelucrate de către om, a cărui istorie și evoluție a influențat-o. Aurul este folosit atât pentru bijuterii, cât și pentru instrumente dentare, componente electronice și placări inoxidabile. Aurul în agregat mușchiform, foarte strălucitor, de culoare galben-auriu intensă, formează eșantioane impresionante datorită mărimii lor, ce au fost descrise de-a lungul timpului în zona minieră Baia Mare, la mina Cavnic.
Romfilatelia mulțumește Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare pentru sprijinul documentar și fotografic acordat
la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
PRODUSE SPECIALE / SPECIAL PRODUCTS:
Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare și este echipat cu blocul emisiunii (conținând patru timbre dantelate cu manșetă ilustrată) precum și plicul „prima zi” având ștampila „prima zi” aplicată în clar cu folio, ambele produse fiind numerotate, de la 001 la 245.
