Clădite cu multe secole în urmă, foste proprietăţi şi reşedinţe ale domnitorilor, ridicate de vechi familii de nobili, castelele din România au un farmec deosebit, care împreună cu frumuseţea locurilor, se împleteşte spectaculos cu istoria.
Legendele păstrate între zidurile lor, împreună cu frumuseţea arhitecturală şi cea a peisajelor, fac din aceste destinaţii unele dintre cele pentru care România este recunoscută.
În anul 2017, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale intitulată Castele, selectată pentru acest an de către PostEurop, organism al Uniunii Poştale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite.
Emisiunea este completată de un produs filatelic special cu medalie, produs ce înfăţişează cele două castele, în toată splendoarea lor.
Castelul Huniazilor, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei, este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. Acesta impresionează prin prezenţa sa datorită stilurilor arhitecturale diverse, dar şi a legendelor ţesute în jurul lui.
Construcţie impunătoare cu turnuri şi bastioane, castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea, pe locul unei vechi întărituri. Clădirea a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind ca punct strategic, dar şi ca reşedinţă aristocratică. Castelul Huniazilor reprezintă una din cele mai frumoase şi bine conservate construcţii din epoca medievală, fiind cea mai importantă proprietate imobiliară a lui Iancu de Hunedoara.
Prima atestare a castelului datează din anul 1443 şi apare într-un document semnat chiar de Iancu de Hunedoara, care a fost păstrat până în prezent.
După incendiul castelului din anul 1854, lucrările de restaurare încep în anul 1868 sub conducerea arhitectului de naţionalitate maghiară Ferenc Schulcz, care respectă principiile de restaurare ale arhitectului francez Eugčne Viollet-le-Duc.
Cele mai semnificative părţi ale construcţiei au rămas neschimbate din punct de vedere architectonic încă de pe vremea lui Iancu de Hunedoara, Turnul Capistrano (numit astfel după un vestit călugăr Franciscan, Ioan de Capistrano), galeria suspendată şi turnul Neboisa.
Deoarece de-a lungul timpului Castelul Huniazilor a avut mai mulţi proprietari care au încercat să îşi pună amprenta asupra stilului architectural, acesta şi-a păstrat originalitatea şi a rămas un exemplu edificator pentru arhitectura militară a secolului al XV-lea, din sud-estul Europei.
Castelul Károlyi, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, o minunată bijuterie arhitecturală, este prima rezidenţă cunoscută a familiei Károlyi, la Carei. Castelul familiei Károlyi poartă semnele funcţionalităţii ca fortăreaţă, parte a marelui sistem de fortificaţii, gândit să oprească atacurile turceşti.
Din cauza invaziilor turceşti, reşedinţa a fost transformată într-o cetate cu ziduri puternice în formă de patrulater, cu patru bastioane de colţ, prevăzute cu nişe de tragere pentru tunuri şi cu şant exterior. Atacurile turceşti nu au reuşit să distrugă cetatea, dar i-au provocat avarii grave şi lucrările de reparaţii au început în anul 1660.
Odată cu încetarea conflictelor militare din zonă, Antal Károlyi (1732 – 1791) schiţează primele planuri de transformare ale cetăţii într-o clădire cu funcţii rezidenţiale, însă lucrările efective debutează în anul 1792. Elementele principale ale fortificaţiei, bastioanele, sunt demolate, iar cetatea este transformată într-un castel în stil baroc, care a căpătat de-a lungul anilor un stil eclectic, cu elemente arhitecturale originale.
Între anii 1894 – 1896, la iniţiativa lui István Károlyi (1845-1907), castelul Károlyi trece printr-un nou proces de transformări, după planurile arhitectului german Arthur Meining. De data aceasta, castelul baroc ia înfăţişarea unui castel cavaleresc medieval. Pe trei dintre faţadele castelului sunt combinate elemente arhitecturale şi de decor, aparţinând mai multor stiluri – romantic, baroc – iar faţada estică este dominată de stilul neogotic.
Ambele castele prezentate, atât de încărcate de istorie şi legende, martori tăcuţi ai atâtor lupte şi intrigi, au fost declarate muzee şi deschise publicului larg pentru a fi descoperite în detaliu şi pentru a fi aşezate la loc de cinste în tezaurul turismului românesc.
Romfilatelia mulţumeşte conducerii Castelelor Károlyi din Carei şi Huniazilor din Hunedoara, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
