Romfilatelia continuă temele dedicate istoriei regalităţii
prin emisiunea de mărci poştale Regalitatea în România, Źtimbrele introduse în circulaţie cu această ocazie ilustrând cele patru cupluri regale din istoria monarhiei române.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei îi ilustrează pe Regele Carol I şi Regina Elisabeta ai României, alături de monogramele acestora.
Regele Carol I a fost ales Domn al Principatelor Unite la 20 aprilie 1866. Este fondatorul Dinastiei Regale Române, supranumit Întemeietorul
a nenumărate instituţii publice, legi şi tradiţii. În cursul domniei sale,
a fost recunoscută independenţa României, Dobrogea a revenit la ţara mamă (ambele în 1878) şi s-a proclamat Regatul (1881).
Soţia Regelui Carol I, Elisabeta de Wied, s-a născut la 29 decembrie 1843 la Neuwied, Ducatul de Nassau.
Folosind pseudonimul literar-artistic Carmen Sylva, Regina Elisabeta a scris poeme, piese de teatru, nuvele, eseuri şi alte lucrări în română, Źgermană, franceză şi engleză. Personalităţi precum George Enescu,
Elena Văcărescu, Nicolae Grigorescu şi Vasile Alecsandri au fost prezente la multe evenimente culturale organizate de Regină.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei reproduce imaginile Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ai României, alături de monogramele Źacestora. Regele Fedinand I, nepot de frate al Regelui Carol I, a devenit Rege al României la 10 octombrie 1914.
Ferdinand poartă şi pseudonimul Întregitorul sau Cel Loial deoarece în timpul domniei sale s-a înfăptuit Marea Unire (1918) şi pentru că
a condus România în Primul Război Mondial de partea puterilor Antantei, deşi era de origine germană. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a avut loc încoronarea cuplului regal. Alături de Ferdinand se afla Regina Maria, cunoscută ca Mama Răniţilor pentru ajutorul nemijlocit acordat soldaţilor pe frontul de luptă, în timpul Primului Război Mondial. Modernă, impozantă, inteligentă şi independentă, a susţinut cultura şi ştiinţele şi a cultivat relaţii cu cele mai mari personalităţi politice, spirituale şi sociale ale lumii, aducând România în atenţia lor.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 6,00 lei sunt ilustrate portretele Regelui Carol al II-lea şi Reginei-Mamă Elena ai României, alături de monogramele acestora. Carol al II-lea a devenit una dintre cele mai
controversate personalităţi ale istoriei moderne. Domnia lui Carol al II-lea a cuprins momentul de maximă înflorire economică, socială şi culturală
a României Mari, dar a reprezentat şi începutul destrămării democraţiei româneşti. Valul de nemulţumire populară a determinat abdicarea lui Carol al II-lea, nu înainte de instaurarea, cu acordul său, a dictaturii antonesciene.
Regina-Mamă Elena a României a devenint o personalitate de prim rang a istoriei moderne a României. Se căsătoreşte cu (atunci) Principele Moştenitor Carol la 10 martie 1921, iar după renunţarea la succesiune făcută de Carol, Parlamentul îi acordă titlul de Principesă a României
în 1925 şi ulterior, Regină-Mamă. În timpul dictaturii antonesciene şi
al celui de-al Doilea Război Mondial, contribuie direct la salvarea multor cetăţeni evrei, motiv pentru care ulterior a fost proclamată Drept Între Popoare de către Memorialul Holocaustului de la Yad Vashem. În 1948, pleacă în exil alături de fiul său, Regele Mihai I.
Timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei îi prezintă pe Majestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Ana ai României, alături de monogramele acestora. Născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, Regele Mihai a domnit pentru prima oară între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, sub Regenţă, iar ulterior, din 6 septembrie 1940 şi până la abdicarea impusă din 30 decembrie 1947. Regele Mihai I, ultimul Comandant Suprem al unei armate din Al Doilea Război Mondial, este o personalitate de anvergură mondială, remarcându-se prin decizia sa din 23 august 1944 de a desfiinţa regimul dictatorial antonescian şi a întoarce armele împotriva puterilor Axei. La 30 decembrie 1947 este silit să abdice şi să plece în exil, unde a reprezentat singurul factor constituţional legitim şi continuu, promotor al aspiraţiilor de libertate şi neatârnare ale poporului român în vremuri tulburi. Revine în ţară la scurt timp după Revoluţia din 1989, şi ulterior după 1997, când sprijină Źintervenţiile pentru aderarea României în NATO şi Uniunea Europeană, fiind primit cu cele mai înalte onoruri de Casele Regale europene.
La 30 decembrie 2007 proclamă noile Norme Fundamentale ale Familiei Regale a României prin care o numeşte Principesă Moştenitoare şi Custode al Coroanei României pe fiica sa, Principesa Margareta. Îşi sărbătoreşte Nunta de Diamant şi Jubileul de 90 de ani alături de români, susţinând
şi un discurs în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, bucurându-se
de aprecierea unanimă a societăţii.
Soţia sa, Principesa Ana de Bourbon-Parma, veterană al celui de-al Doilea Război Mondial, în timpul căruia a servit activ în armata franceză liberă, alături de trupele aliate, dobândeşte pentru bravura sa Crucea de Război a Franţei.
Este recunoscută ca Regină a României în documentele de căsătorie din 10 iunie 1948, titlu confirmat ulterior prin Normele Fundamentale ale Familiei Regale. A fost mereu alături de Rege, crescând împreună cu acesta cinci fiice, Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Vine în ţară imediat după Revoluţia din 1989, implicându-se activ în societatea şi Źcultura românească, precum şi la dezvoltarea Fundaţiei Principesei Moştenitoare Margareta a României.
Romfilatelia mulţumeşte Casei Majestăţii Sale Regele pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2015-01-30
