Romfilatelia propune iubitorilor de păsări şi filateliştilor o emisiune specială ilustrând Păsări cântătoare. Numite şi Oscines (din latinescul oscen însemnând pasăre cântătoare), acestea sunt încadrate de ornitologi în ordinul Passeriformes, caracterizându-se prin diversitatea dimensiunilor şi penajului.
Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), pasăre mică, cu corpul puternic şi îndesat, lung de 18 cm, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei.
Ciocul este mare, gros, cu tăişuri puternic curbate. Fruntea, creştetul şi părţile laterale ale capului sunt de culoare galben-cafenie, gâtlejul este negru, corpul fiind un amestec de cafeniu-ciocolatiu, castaniu, alb şi cenuşiu.
Patria botgrosului o constituie ţările europene temperate şi regiunile limitrofe din Asia.
Având un zbor greoi, este adesea întâlnit în frunzişul copacilor care-i serveşte drept ascunziş.
Consumă de preferinţă sâmburi cu coaja tare (cireşe, vişine).
În ţara noastră, botgrosul este o pasăre sedentară, foarte des întâlnită, care cloceşte în toate pădurile luminoase de la şes.
Cântecul său constă din tonuri ascuţite sau şuierături, emise timp de ore întregi şi însoţite de mişcări ale corpului.
Presura galbenă (Emberiza citrinella) apare ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei. Aceasta este răspândită în aproape toată Eurasia, iar la noi în ţară este o pasăre specifică zonelor deschise. Are un penaj în care predomină culorile galben şi brun. Galbenul este prezent pe cap şi pe burtă, iar diferitele nuanţe de brun le întâlnim pe spate şi pe aripi. Pasărea are lungimea corpului de 16 cm, anvergura aripilor de 23-29 cm, iar greutatea de 25-30 g.
Îşi construieşte cuibul direct pe sol, în ierburile înalte sau în tufişurile joase.
Hrana este alcătuită în principal din seminţe pe care le culege direct de pe sol. Cântecul constă în serii de 5 până la 8 triluri înalte, rapid repetate.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei este reprezentat mătăsarul (Bombycilla garrulus) care cuibăreşte în pădurile de conifere din nordul Europei, Asiei şi Americii de Nord. În ţara Źnoastră, acesta nu este un oaspete de iarnă stabil, apărând în stoluri mai mici sau mai mari.
Penajul său este mătăsos, această caracteristică conferindu-i de asemenea denumirea populară. De altfel, numele său latin – Bombycilla garrulus – este compus din bombux (mătase) şi cilla (coadă). Epitetul garrulus face aluzie la faptul că este guraliv. Are o lungime a corpului cuprinsă între 16 şi 20 cm şi o deschidere a aripilor de 30-36 cm. Este de culoare dominant cenuşie, cu fruntea şi părţile laterale ale capului maronii. Mătăsarul îşi duce viaţa prin tufişuri şi arbori şi se hrăneşte cu insecte.
Cântecul este domol, asemănându-se mai mult cu un ţârâit şi auzindu-se îndeosebi vara. Acesta nu poate fi comparat cu un ciripit deosebit, constând mai degrabă în sunete răzleţe.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este înfăţişat Źmugurarul (Pyrrhula pyrrhula), o pasăre de talie mică, răspândită în toată Europa, mai puţin în zonele reci. În România, este întâlnit în pădurile montane de unde coboară în iernile geroase către văi.
Masculul are un penaj viu colorat, cu capul, vârful aripilor şi coada de culoare neagră şi spatele gri-închis. Guşa şi pieptul sunt de culoare roşu-cărămiziu, iar zona sub-codală este de culoare albă. Ochii sunt mici şi negri, iar ciocul este scurt, puternic şi negru. Picioarele sunt subţiri şi scurte, iar coada şi aripile sunt de culoare neagră cu o dungă transversală albă. Mugurarul are o lungime de 15 cm, o deschidere a aripilor de 22-26 cm şi o greutate de 21-27 g.
Mugurarul se hrăneşte cu diferite seminţe, muguri de copaci şi arbuşti şi foarte rar cu insecte.
Mugurarul îşi face cuibul în copaci sau în tufişuri, sub forma unei cupe. Cântecul este puţin sonor, lent, format din fluierături şi unele sunete aspre, alternante.
Piţigoiul codat (Aegithalos caudatus), reprezentat pe plicul prima zi, este o pasăre sedentară, de dimensiuni mici, dar de o frumuseţe deosebită. Trăieşte în pădurile de foioase şi cele mixte, dar poate fi văzut de asemenea în parcuri, grădini şi livezi. Piţigoiul codat este răspândit în toată Europa.
Piţigoiul codat este alb, cu nuanţe de roz şi cărămiziu. Ceafa este de culoare neagră, la fel şi vârfurile aripilor şi coada. Putem vedea şi două pene de culoare albă, de o parte şi de alta a cozii. Lungimea corpului este de 15 cm, anvergura Źaripilor de 16-19 cm, iar greutatea este de 7-9 g.
Hrana acestuia este alcătuită în principal din insecte mici.
Romfilatelia mulţumeşte Institutului de Biologie al Academiei Române şi fotografilor Bogdan Ciungara, Cristian Mihai şi Daniel Petrescu pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2015-02-06
