Romfilatelia reia tema dedicatã felinelor prin emisiunea Pisici sãlbatice, prilej de bucurie atâtpentru filatelişti, cât şi pentru iubitorii de animale sãlbatice.
Pisica sãlbaticã (Felis Silveris) se gãseşte în ţãri din Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi parţial Asia, cunoscând o varietate de subspecii caracteristice diverselor zone geografice. Mai mare decât pisica domesticã, aceastã rudã sãlbaticã are picioare mai lungi şi un corp mai robust. Se considerã cã domesticirea pisicii sãlbatice a avut loc acum aproximativ 9.000-10.000 de ani, aceasta fiind folositã în special pentru a apãra culturile de mamiferele rozãtoare, dãunãtoare agriculturii.
Pe timbrul cu valoare nominalã de 3,30 lei este ilustratã Pisica sãlbaticã abisinianã (Felis silvestris ocreata). Se întâlneşte pe un areal extins, din Africa pânã în Asia Micã. Blana este formatã din peri lungi, uniformi, fiind de culoare cenuşiu deschis, cu pete negre pe spate şi pe laturile corpului. Bãrbia, pieptul şi membrele contrasteazã prin culoarea lor mai accentuatã cu nuanţe de roşu sau gãlbui-cafeniu. Variabilitatea culorii depinde de habitatul în care se gãseşte, cel deşertic fiindu-i caracteristic.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,60 lei se regãseştei maginea Pisicii sãlbatice asiatice (Felis silvestris ornata). Este întâlnitã pe o arie geograficã întinsã, din înaltul munţilor asiatici, pânã în câmpiile Indiei. Culoarea pisicii asiatice depinde de zona în care se gãseşte, de la gãlbuiul nisipului la grişi roşcat. Tocmai din cauza acestei largi variabilitãţi a culorii blãnii, se disting mai multe subspecii ale pisicii sãlbatice asiatice. Este un mamifer de talie micã, ajungând pânã la o greutate maximã de 4 kg. Alimentaţia sa este la fel de variatã ca şi habitatul sãu, hrãnindu-se cu pãsãri şi ouãle acestora, rozãtoare şi reptile mici sau insecte.
În România, întâlnim Pisica sãlbaticã (Felis silvestris), din Delta Dunãrii pânã la limita montanã a pãdurilor. Aceasta este reprezentatã pe timbrul cu valoarea nominalã de 7,60 lei. Este o specie care se gãseşte de altfel în întreaga Europã Centralã şi de Sud. Aceasta preferã în special luncile râurilor şi peticele de pãdure de foioase din câmpie, în care-şi gãsesc cu uşurinţã hrana: rozãtoare şi pãsãri. Lungimea capului şi trunchiului poate ajunge pânã la 91 cm; urechile mãsoarã 60-70 mm, iar greutatea medie este de 5-7 kg.
Blana este alcãtuitã din peri uniform de lungi şi foarte deşi pe toatã lungimea cozii. Lungimea perilor de contur din blana de iarnã este de 70-72 mm pe spate şi de 55-60 mm pe cap. Aceleaşi zone au în blana de varã perii de 50-67 mm, respectiv de 45-60 mm. Culoarea blãnii de iarnã este cenuşiu-deschisã pe spate şi ceva mai deschisã pe laturile corpului.
La nivelul umerilor începe o dungã transversalã, de culoare neagrã, care se îngusteazã şi se pierde spre limita dinspre abdomen. Culoarea cozii este similarã cu cea a blãnii de pe spate, doar cã este întreruptã de alternanţa unor inele de culoare neagrã. Vârful cozii este de asemenea negru. Labele anterioare sunt de culoare cenuşiu-gãlbui pe partea lor externã şi cafeniu-negricioase dedesubt. Vânãtorii cunosc faptul cã femelele sunt de culoare ceva mai cenuşie decât motanii.
Este un animal nocturn, bun înotãtor, dar când este posibil, evitã intrarea în apã. Nu poate fi îmblânzitã în captivitate.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 lei, este ilustratã Pisica sãlbaticã sud-africanã (Felis silvestris cafra), una dincele cinci subspecii ale pisicii sãlbatice. Principala sa trãsãturã este culoarea roşcat-maronie de pe spatele urechilor, pe burtã şi picioare. Pe corp are dungi verticale, care pot fi mai mult sau mai puţin pronunţate. De-a lungul cozii sunt inele negre, iar vârful cozii este tot negru. Bãrbia şi pieptul sunt albe, iar faţa este de obicei de culoare mai deschisã decât restul corpului. În comparaţie cu membrele pisicii domestice, membrele pisicii sud-africane sunt mai lungi. Capul este mic, lat, rotunjit, iarbotul este scurt. Lungimea corpului variazã între 85 şi 100 cm şi cântãreşte între 2,5 şi 6 kg, putând trãi pânã la 12 ani. Animal nocturn, îşi începe activitatea doar odatã cu lãsarea întunericului. Alimentaţia sa este alcãtuitã în special din rozãtoare, dar mãnâncã de asemenea insecte, reptile mici şi pãsãri.
Romfilatelia mulţumeşte m.c. Acad. Dr. Dumitru Murariu şi fotografului Silviu Matei pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2014-10-10
