Personalitate de prim rang a istoriei universale, vrednicã de respectul tuturor generaţiilor trãitoare de-a lungul mileniilor, Moise a exercitat o influenţã covârşitoare asupra întregii lumi prin Legea divinã, cu valabilitate perpetuã, datã prin el poporului evreu şi mai apoi inclusã în conţinutul preceptelor religiilor creştinã şi islamicã.
Nãscut într-o perioadã de glorie a Egiptului antic, în preajma uriaşelor piramide, Moise s-a maturizat în prezenţa evreilor trataţi de egipteni drept sclavi şi obligaţi sã-şi ucidã pruncii de parte bãrbãteascã.
Moise, nãscut evreu, a fost gãsit de fiica lui Faraon, pe apa Nilului, într-un coşuleţ smolit, pe care mama pruncului l-a gândit a fi o arcã a salvãrii.
Crescut la curtea faraonului, viitorul eliberator al evreilor, Moise „a învãţat toatã înţelepciunea egiptenilor şi era puternic în cuvinte şi în fapte” (FapteleApostolilor 7 : 22).
Conform însemnãrilor istoricului Josephus Flavius, Moise a obţinut o renumitã victorie, în calitate de comandant militar într-o bãtãlie dintre oştile Egiptului şi Etiopiei.
Viaţa lui va cunoaşte însã o miraculoasã schimbare, dupã ce, pe muntele Sinai, din focul unui rug care nu era mistuit de flãcãri, vocea aceluia care se face cunoscut prin prezentarea „EU SUNT CEL CE SUNT” i-a adus la cunoştinţã alegerea sa ca eliberator al tuturor evreilor aflaţi în robie.
Discuţia purtatã de Moise cu faraonul privind eliberarea evreilor din robie are sorţi de izbândã doar dupã ce asupra Egiptului se vor resimţi efectele nimicitoare ale celor 10 plãgi, ultima fiind cea care a avut drept urmare moartea întâilor nãscuţi ai egiptenilor.
Eliberaţi din sclavie, timp de patruzeci de ani evreii conduşi de Moise au vieţuit în pustiul Sinai, înainte de a-şi regãsi propriaţarãpromisã de Dumnezeu.
Pe muntele Sinai, Moise a primit din mâna lui Dumnezeu cele douã Table ale Legii, pe care erau dãltuite textele celor 10 Porunci.
Rezumativ ele erau urmãtoarele: Eu sunt Domnul, Dumnezeul tãu, Sã nu ai alţi dumnezei, Sã nu te închini idolilor, sã nu iei în deşert numele Domnului, Adu-ţi aminte de ziua de Șabat, (Ziua a şaptea, zi de odihnã), Cinsteşte pe tatãl tãu şi pe mama ta, Sã nu ucizi, Sã nu fii desfrânat, Sã nu furi, Sã nu mãrturiseşti strâmb împotriva aproapelui, Sã nu pofteşti nimic din ce este al aproapelui tãu.
Capitolul 20 al cãrţii Exodul (Ieşirea) expune poruncile în versiune condensatã regãsitã pe Tablele Legii, iar urmãtoarele trei capitole le prezintã într-o versiune lãrgitã.
Cartea Legii (Tora) reuneşte primele cinci cãrţi ale Bibliei şi lãmureşte toate aspectele legate de explicarea conţinutului Poruncilor şi Obligaţiile care revin aparţinãtorilor poporului evreu.
Constituţia Statelor Unite ale Americii a fost elaboratã în prima ei formã,având drept model Tablele Legii.
Tablele Legii primite de Moise au scos la luminã exprimarea voinţei divine şi au influenţat puternic viaţa poporului evreu şi conceptele religioase ale altor popoare, în special creştine şi islamice, fãrã a fi rodul unor compilaţii (în anul 1750 î.e.a. apãruse Codul Lui Hamurabi).
Marca poştalã cu valoarea nominalã de 1,20 lei reproduce imaginea unui desen realizat dupã statuia lui Moise, operã a marelui sculptor Michelangelo Buonarroti.
Tablele Legii au fost scrise în piatrã de cãtre Dumnezeul evreilor. Prezentate sub diverse forme, cu textele celor Zece porunci, ele se regãsescîn toate sinagogile. O imagine sugestivã aparţinând elementelor ornamentale ale Sinagogii Podul Mogoşoaiei din Bucureşti, este redatã pe marca poştalã cu valoarea nominalã de 1,40 lei.
Odatã cu apariţia Tablelor Legii, DUMNEZEU a poruncit ca pãstrarea acestora sã se asigure în ceea ce numim Chivotul Legãmântului, realizat din lemn de salcâm, poleit cu aur curat, la care sã se adauge capacul din aur masiv, având la capete doi Heruvimi, de asemenea din aur. Chivotul mai este cunoscut şi sub denumirea de Arca Legãmântului.
În prezent, denumirea de chivot (Aron Kodeş) revine spaţiului din Sinagogã unde sunt pãstrate sulurile Legii (TORA), în amintirea Arcei Legãmântului, pierdutã ca urmare a distrugerii Templului din Ierusalim (70 e.a.).
Imaginea unui Chivot (Sinagoga Mare din Bucureşti) este reprodusã pe marca poştalã cu valoarea nominalã de 3,00 lei. (Fotografia a fost realizatã de Eduard Kupferberg.)
Mãnãstirea Sfânta Ecaterina a fost ridicatã pe Muntele Sinai şi are altarul pe locul unde Moise a auzit pentru prima datã cuvintele lui DUMNEZEU rostite din flãcãrile focului provenite de la un rug care nu se transforma în cenuşã. Acel rug îşi aratã ramurile pe zidul din spate al bisericii mãnãstirii, iar rãdãcina lui se aflã în Sfântul Altar.
În toate duminicile şi sãrbãtorile importante, toţi pustnicii şi sihaştrii care trãiesc în împrejurimi vin la mãnãstire pentru a participa la Sfânta Liturghie şi a primi Sfânta Împãrtãşanie.
Imaginea mãnãstirii este redatã pe marca poştalã cu valoarea nominalã de 14,50 lei.
Aducem mulţumiri Federaţiei Comunitãţilor Evreieşti din România pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2013-08-14
