„Dacã o fi vreodatã sã mã goneascã din aceastã ţarã care-mi este atât de dragã, vreau sã rãmânã câte ceva frumos de pe urma mea.“(Regina Maria)
Peste trei secole au trecut pânã când Palatul Cotroceni şi-a cãpãtat înfãţişarea actualã… Trei sute de ani de istorie zbuciumatã, timp în care între zidurile sale s-au perindat domnitorii Țãrii Româneşti, domnitorul Principatelor Unite, principi şi regi ai României.
Istoria locului începe în anul 1679, când domnitorul Țãrii Româneşti, Șerban Cantacuzino începe sã construiascã pe moşia Cotroceni, un ansamblu monahal şi case domneşti cu şaisprezece camere.
În anul 1780, domnitorul Alexandru Ipsilanti adaugã un foişor înalt de 20 metri, iar în anul 1852, domnitorul Barbu Dimitrie Știrbei hotãrãştere facerea caselor domneşti.
Dupã Unirea Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza cere sã se dea o nouã înfãţişare întregului ansamblu construit pentru a putea fi folosit ca palat domnesc.
Timp de peste douã decenii, aici va fi reşedinţa de varã a lui Carol I, iar mai apoi, permanentã a Principilor moştenitori Ferdinand şi Maria.
În 1893 se hotãreşte demolarea reşedinţei şi a foişorului pentru a lãsa loc noului palat princiar, a cãrui construcţie – dupã planurile arhitectului Paul Gottereau – va dura pânã în 1895.
Dupã anul 1900, Palatul va fi mereu modificat şi reamenajat dupã gustul prinţesei, viitoare Reginã Maria, iubitoare a Art Nouveau-lui, stil ce va fi cerut arhitectului Karel Lieman şi tradiţiilor noii sale patrii. Stilul brâncovenesc va îmbogãţi zestrea decorativã a palatului datoritã arhitectului Grigore Cerchez.
Din 1949, Palatul Cotroceni va deveni Palatul Pionierilor, pânã în anul 1976.
Dupã cutremurul din 1977, timp de zece ani, Palatul, va intra în ample lucrãri de restaurare, acestea fiind coordonate de arhitectul Niculae Vlãdescu. Odatã cu aceste lucrãri, începe şi construirea aripii noi a Palatului Cotroceni.
La construcţia corpului nou al Palatului au fost preluate elementele arhitecturale ale celorlalte corpuri vechi, apelându-se însã, predominant,la moştenirea provinciilor tradiţionale româneşti.
În anul 1984 a fost demolatã biserica ridicatã de Șerban Cantacuzino, astãzi ea fiind refãcutã în întregime.
Din 1989, Palatul Cotroceni gãzduieşte Administraţia Prezidenţialã a României.
Din anul 1991, aripa veche a Palatului adãposteşte Muzeul Naţional Cotroceni, muzeu care, în 1994, a primit premiul European Museum of the Year Award – Special Commendation.
Continuând intenţia sa de a promova instituţii de culturã şi artã precum şi valori ale patimoniului naţional, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Palatul Cotroceni, Istorie şi heraldicã“.
Cele şase timbre ale emisiunii de mãrci poştale ilustreazã vitralii din Sala Unirii a Palatului Cotroceni.
Pe timbrele cu valorile nominale de 50 bani, 80 bani şi 2,40 lei sunt reprezentate Stemele Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 60 bani este ilustrat întemeietorul Munteniei, Basarab I, care a domnit între anii 1310-1352.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,00 lei este ilustrat întemeietorul Moldovei, Bogdan I, care a domnit între anii 1359-1365.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,10 lei este ilustrat Mihai Viteazul, domnitorul român care a realizat prima Unire a Țãrilor Române, în anul 1600.
Pe timbrul coliţei este ilustratã o imagine de ansamblu a Palatului Cotroceni.
Aducem mulţumiri domnului dr. arh. Niculae Vlãdescu (coordonatorul lucrãrilor de restaurare ale Palatului Cotroceni) pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2011-12-21
