Dupã Proclamarea Independenţei României, la 9 mai 1877 şi a recunoaşterii acesteia de cãtre marile puteri ale vremii – evenimente care au propulsat naţiunea românã în rândul naţiunilor europene moderne – la 15 octombrie 1878 s-au stabilit relaţii diplomatice cu Rusia.
Cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Federaţia Rusã, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea comunã de mãrci poştale Monumente înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO.
Relaţiile de cooperare între domnitorii români şi ţarii ruşi, pe fondul luptei împotriva dominaţiei otomane din sud-estul Europei, au o bogatã tradiţie. Spãtarul Milescu, Dimitrie Cantemir dar şi alte personalitãţi politice şi culturale marcante ale Țãrilor Române au avut intense legãturi cu ţarii Rusiei. Trebuie menţionat cã Rusia a fost prima putere europeanã care în sec. al XVIII -lea a numit consuli în Țãrile Române: un consul general la Iaşi şi un viceconsul la Bucureşti, în 1780. Dupã Unirea din 1859, prima Convenţie internaţionalã încheiatã de România a fost cu Rusia (convenţia telegraficã), prin Aranjamentul din 15 decembrie 1860, intrat în vigoare în 1862.
Schimbãrile istorice din secolul XX, petrecute în cele douã ţãri au fãcut ca, pentru o perioadã de timp, relaţiile dintre România şi Rusia sã fie uneori întrerupte.
Dupã dispariţia URSS, reprezentanţele diplomatice şi consulare ale URSS în România au fost
considerate reprezentanţe diplomatice şi consulare ale Federaţiei Ruse, iar misiunea ţãrii noastre la Moscova a fost consideratã Ambasadã a României în Federaţia Rusã. În luna iulie a anului 2003 a avut loc
inaugurarea oficialã a Consulatului General al României la Sankt Petersburg, iar în octombrie 2005 a avut loc inaugurarea Consulatului General al României la Rostov pe Don.
Emisiunea de mãrci poştale prezintã imaginile a douã monumente aflate pe teritoriile celor douã ţãri şi înscrise în patrimoniul UNESCO.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,00 Lei este ilustratã biserica Sf. Gheorghe a Mânãstirii Voroneţ.
Construitã în numai 4 luni şi jumãtate, din primãvara pânã în toamna anului 1488, biserica Sf. Gheorghe a Mânãstirii Voroneţ este una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare.
Arhitectura acestui monument este o îngemãnare de elemente autohtone, gotice şi bizantine. În 1547 este pictat exteriorul bisericii sub oblãduirea Mitropolitului Grigorie Roşca.
Pentru marea frescã de pe faţada de vest (Judecata de apoi), mânãstirea Voroneţ este socotitã „Capela Sixtinã a Orientului“ iar „albastrul de Voroneţ“ este considerat ca fiind unic în lume. Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 Lei este ilustratã biserica Sf. Dimitrie din Vladimir.
Socotitã ca una dintre cele mai frumoase biserici ale oraşului Vladimir, biserica Sf. Dimitrie, a fost construitã de cãtre Prinţul Vsevolod al III-lea.
Ca o icoanã în stâncã, biserica este învãluitã de mistere, unul dintre acestea fiind chiar data începerii construcţiei care nu se aflã menţionatã în nici o cronicã istoricã. Se aflã menţionat însã anul în care a fost adusã icoana Sf. Dimitrie din Salonic şi anume 1197.
Ornamentele exotice, basoreliefurile care înfãţişeazã lei, centauri, leoparzi albi acoperã pereţii albi ai bisericii. Decoraţiunile interioare sculptate prezintã subiecte din Biblie şi din mitologia greacã. Pe partea centralã a faţadei bisericii se repetã imaginea Regelui David, asociat în evul mediu cu celebrarea frumuseţii şi a armoniei în lume.
Unicat al monumentelor istorice şi de cult din oraşul rusesc Vladimir, biserica aşteaptã sã fie redeschisã pentru vizitatori, repunându-şi astfel în valoare frumuseţea şi tezaurul lucrãrilor de artã pe care îl adãposteşte.
Mulţumim UNESCO – România pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2008-06-23
