Una dintre cele mai frumoase ţări din Europa, România oferă numeroase experienţe de călătorie ce așteaptă să fie deopotrivă trăite și descoperite, iar cuvintele care prezintă cel mai bine esenţa specificului României sunt: autentic, natural și cultural.
Romfilatelia, sub îndemnul motto-ului „o lume într-un timbru”, introduce în circulație vineri, 1 septembrie a.c., emisiunea de mărci poștale uzuale România pitorească, invitând iubitorii de filatelie să facă o plimbare imaginară prin ţara noastră. În această emisiune vă prezentăm o infimă parte din comorile naturale ale ţării și vă așteptăm să ne fiți oaspeți.
În cadrul emisiunii, alcătuită din 6 mărci poștale, 1 bloc de 6 timbre dantelate și 2 plicuri „prima zi”, veți descoperi: bujorul românesc (valoarea nominală de 1,60 lei), capra neagră (valoarea nominală de 2,40 lei), un peisaj din Delta Dunării (valoarea nominală de 2,50 lei), Sfinxul din Bucegi (valoarea nominală de 4,70 lei), ceramica de Horezu (valoarea nominală de 12 lei) și viticultura (valoarea nominală de 24 lei).
Bujorul constituie emblema florală a României care, prin Legea nr. 285 din 26 octombrie 2022, adoptată de Parlamentul României, a devenit oficial, floarea națională a României.
Capra neagră (Rupicapra rupicapra) este protejată prin lege în ţara noastră și este una dintre cele mai valoroase specii aparţinând faunei din România. Este considerată adevărata perlă a munților, întâlnită pe crestele acestora.
Delta Dunării. Cel mai tânăr pământ al Europei a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1991 ca Rezervaţie a Biosferei. Printre alte sute de păsări, aici își face casa egreta mică (Egretta garzetta), o specie la jumătate din dimensiunea egretei mari, cu bătăi de aripi mai rapide.
Zona Bucegi, considerată un centru energetic deosebit al spiritelor zeităților dacice, a făcut din Sfinx, acest monument al naturii, un simbol al țării locuite de strămoșii geto-daci. Este tratat ca un simbol al credinței eterne și vii, al păstrării teritoriului ancestral.
Tehnica ceramicii de Horezu este un meșteșug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţii cât și de femeile din partea de nord a judeţului Vâlcea. Culorile sunt vii și variază de la maro închis, roșu, verde și albastru până la celebrul ivoriu de Horezu, iar simbolurile reprezentate sunt peștele, șarpele, cocoșul, pomul vieţii, frunza de stejar.
Decizia de a introduce tehnica ceramicii tradiţionale de Horezu pe Lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial este o recunoaștere a sutelor de ani de tradiţie nealterată.
Pe teritoriul actual al României viticultura a fost o îndeletnicire a cărei vechime se pierde în negura vremurilor.
„Patria cea veche a Geto-Dacilor, Tracia – scrie istoricul român A.D. Xenopol – era o regiune viticolă, cauză pentru care și era considerată ca locul de naștere al zeului vinului, Dionysos.“
Numeroase descoperiri arheologice atestă cultivarea viţei de vie pe teritoriul României încă din neolitic, iar cuvintele strugure și butuc au rămas de la daci.
Zghihara de Huși, cunoscut și ca Poamă zoșănească, Zghihară galbenă, Ghihară, Zghihară verde bătută, Galbenă de Huși, Poamă vinoasă, Zghihara de Huși este un soi cu productivitate ridicată, cu origini în podgoria Hușilor, fiind cultivat din timpuri străvechi, poate cu 5-6 secole în urmă, pe malul Prutului, chiar înainte de atestarea orașului căruia i-a luat numele. În „Descriptio Moldaviae“, Dimitrie Cantemir așeza vinul de Huși, din ținuturile Fălciului, al doilea cel mai bun după Cotnari.
Romfilatelia mulțumește fotografilor Ioana Chiriță, George Avanu, Octavian Chende și Șerban Sîmbotelecan, pentru colaborare în cadrul acestei emisiuni de mărci poștale.
