Prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale Federaţia Română de Judo, 50 de ani, Romfilatelia celebrează tradiția și palmaresul impresionat al acestui for sportiv, obținut în decursul unei jumătăți de veac.
Emisiunea de mărci poștale conţine două valori, respectiv 2,90 lei și 12,00 lei, ambele ilustrând scheme de luptă specifice acestui sport.
Judo este o artă marțială japoneză creată în 1882 de Jigoro Kano (1860-1938), ca o replică modernă la ju-jitsu, tehnică de luptă datând din antichitate, de pe vremea samurailor.
Jigoro Kano și-a format propriul stil, denumit mai târziu Kodokan Judo, păstrând tehnici de aruncare și prize ale tradiţionalului ju-jitsu. Judo, practicat în sala numită dojo, conservă valoarea educativă a celor mai eficiente și mai puțin periculoase procedee tehnice de luptă, bazându-se pe folosirea supleţei în locul forţei brute.
În judo se folosesc proiectări, secerări, fixări la sol, strangulări și luxări. Judoka, practicantul acestui sport, poartă un echipament specific – judogi, iar simbolul valorii tehnice și de respect este reprezentat de obi, centură colorată – albă, galbenă, portocalie, verde, albastră, maro și neagră. Promovarea gradelor DAN se realizează în urma unor examene practice și teoretice.
Popularizat în Europa la începutul secolului trecut, judo și-a pierdut treptat caracterul de artă marţială, transformându-se în sport și devenind astfel, în 1964, probă olimpică.
Enciclopedia Educaţiei Fizice și Sportului din România menţionează că, în ţara noastră, cunoștinţe sumare despre ju-jitsu și judo au devenit populare datorită deplasărilor unor militari și diplomaţi în Japonia, începând cu anul 1900. Răspândirea unor procedee tehnice de ju-jitsu continuă cu publicarea, în 1912, a unui Curs complet de jiu-jitsu. Metodă practică de apărare, autor Gheorghe Carapancea. În 1934, atât în unele unităţi militare, cât și în rândul jandarmilor și pompierilor, s-a organizat primul concurs de ju-jitsu și judo, sub conducerea profesorului Emilian Teacă, deținător al centurii negre 1 dan.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, se înfiinţează în ţară mai multe cercuri de judo. În 1965, la un an după ce judo-ul a devenit disciplină olimpică, la iniţiativa ing. Liviu Urmă, președintele Comisiei de judo al Consiliului Municipal pentru Educaţie Fizică și Sport, se organizează primul Campionat al Municipiului București. În iulie 1967, la ordinul generalului maior Paul Marinescu, se înfiinţează 31 de secţii de judo în unităţile ministerului, numite Straja. Generalul maior Paul Marinescu își aduce contribuția la organizarea unui campionat militar naţional și se implică în demersurile pentru înfiinţarea unei Federaţii de Judo.
La 21 mai 1968 ia fiinţă Federaţia Română de Judo, iar în anul următor se organizează primele Campionate Internaţionale ale României.
Palmaresul judokanilor români, seniori și juniori, este unul impresionant, incluzând zeci de medalii obţinute în urma participării la diferite competiţii. Dintre acestea amintim Campionatele Europene din 1977 (Ludwigshafen, Germania), 1978 (Miskolc, Ungaria) și 1979 (Bruxelles, Belgia), unde sportivii români au caștigat medalii de bronz, precum și Campionatul European din 1980 (Viena, Austria), unde judoka Nicolae Vlad cucerește prima medalie de aur și titlul de campion european.
Debutul românesc la Campionatul Mondial de Judo are loc în anul 1979 (Paris, Franţa), cu rezultate onorabile. La Campionatul Mondial din 1981, (Maastricht, Olanda), judoka Constantin Niculae devine vicecampion mondial la categoria semiușoară. Urmează participarea la modialele de la Moscova (Federaţia Rusă), din 1983, Hamilton (Canada), din 1993 și Tokyo (Japonia), din 1999, unde sportivii români cuceresc bronzul.
Singura medalie de aur câștigată la Jocurile Olimpice a fost cea a Alinei Dumitru, în 2008 (Beijing, China). Sportivii români au mai obţinut și două medalii de argint la Jocurile Olimpice de la Londra (Marea Britanie), în 2012, o medalie de bronz la Sydney (Australia), în 2000 și alte două la Los Angeles (S.U.A), în 1984. În 2017, la Open-ul European de la Belgrad (Serbia), sportivii români au cucerit trei medalii de aur.
De asemenea, activitatea susţinută a numeroși antrenori români de judo a fost încununată prin acordarea titlului de Antrenor emerit.
Federaţia Română de Judo a reușit să menţină popular acest sport, bazat pe principiile politeţii, curajului, sincerităţii, onoarei, modestiei, respectului, autocontrolului și prieteniei, organizând zeci de activităţi sportive și sociale în fiecare an, îndeplinindu-și astfel misiunea de a atrage cât mai multe persoane pe calea benefică a unei vieţi sănătoase.
