În contextul politic şi social al sfârşitului secolului al XIX-lea, a fost identificată necesitatea creării unui forum al parlamentelor naţionale care să militeze în favoarea păcii mondiale.
Astfel, doi parlamentari, William Randal Cremer (Marea Britanie) şi Frédéric Passy (Franţa), susţinători ai păcii, au avut iniţiativa creării unui for interparlamentar mondial.
La reuniunea care a avut loc în vara anului 1889, la Paris, celor doi li se alătură 11 parlamentari din Italia, Belgia, Spania, Danemarca, Ungaria, Statele Unite ale Americii, Liberia, 55 din Franţa şi 28 din Marea Britanie. Aceştia decid ca reuniunea să se transforme într-o instituţie permanentă, purtând la început denumirea de Conferinţa Interparlamentară, şi ulterior Uniunea Interparlamentară (UIP).
Pentru iniţiativa lor, dar şi pentru activitatea depusă în sprijinul colaborării între parlamentarii şi parlamentele lumii, Cremer şi Passy au primit câte un Premiu Nobel pentru Pace.
În 1921, sediul Uniunii Interparlamentare a fost stabilit definitiv la Geneva, în Elveţia, după ce funcţionase la Berna, Bruxelles şi Oslo.
De-a lungul timpului, Uniunea a susţinut înfiinţarea unui organism similar, dar la nivel guvernamental, acesta fiind creat sub titulatura Liga Naţiunilor şi, după a doua conflagraţie mondială, de Organizaţia Naţiunilor Unite.
Uniunea Interparlamentară este astăzi o organizaţie la nivel mondial care reuneşte parlamentele celor 170 de state membre şi 11 membri asociaţi, acţionând în favoarea păcii şi cooperării internaţionale.
Obiectivele majore ale UIP se concretizează datorită contactelor, coordonării şi schimburilor de experienţă între parlamente prin abordarea temelor de interes mondial, precum pacea şi securitatea internaţională, apărarea drepturilor omului, implicarea tineretului, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă cu ajutorul dialogului, cooperării şi acţiunilor la nivel parlamentar.
Parlamentul României a devenit membru UIP în 1891, la cea de-a treia Conferinţă Interparlamentară, desfăşurată la Roma.
Delegaţia parlamentară română a fost condusă la acea dată de senatorul Vasile Alexandrescu Urechia, membru fondator al Academiei Române.
De menţionat este faptul că în 1931 Parlamentul României a găzduit, la Bucureşti, cea de-a 27-a Conferinţă interparlamentară, unde participanţii au fost întâmpinaţi de Prim-Ministrul Nicolae Iorga, iar în 1995 a organizat cea de-a 94-a Conferinţă Interparlamentară a UIP.
Începând cu cea de-a 84-a Conferinţă Interparlamentară, care a avut loc la Punta del Este din Uruguay în anul 1990, Parlamentul României şi-a reluat activitatea prin Grupul Român al Uniunii Interparlamentare. Parlamentarii români s-au implicat în activităţile organizaţiei şi prin iniţierea unor reuniuni tematice în România, precum şi prin participarea în mod constant la evenimentele organizate de UIP, contribuind la schimburile de idei, metode şi bune practici, ce au ca scop găsirea soluţiilor eficiente la problemele mondiale.
În luna aprilie a acestui an, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de prezenţă a României în cadrul Uniunii Interparlamentare, cele două Camere ale Parlamentului vor organiza la Bucureşti, printre alte evenimente, o sesiune solemnă care să marcheze acest eveniment.
Cu acest prilej, Romfilatelia va introduce în circulaţie o emisiune aniversară de mărci poştale.
Romfilatelia mulţumeşte Parlamentului României pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
