În urmã cu 41 de ani, în Iran, pe coasta Mãrii Caspice, în localitatea Ramsar, a fost semnatã pe 2 februarie Convenţia asupra zonelor umede de importanţã internaţionalã, în special ca habitat al pãsãrilor acvatice, convenţie ratificatã de România în 1991.
Documentul se înscrie printre primele mari convenţii internaţionale, referitoare la conservarea patrimoniului natural mondial.
Începând cu anul 1997, Ziua Mondialã a Zonelor Umede este celebratã în toatã lumea pe 2 februarie.
Obiectivul principal al Convenţiei Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care se asociazã armonios în habitatul pãsãrilor acvatice. Totodatã, conservarea acestor zone este necesarã deoarece ele constituie resurse importante cu valoare economicã, naturalã, ştiinţificã dar şi recreativã. În luna iunie a anului 2012, lista zonelor umede de importanţã internaţionalã Ramsar numãrã peste 2.000 de zone din 162 de ţãri semnatare ale Convenţiei.
România este o ţarã cu o mare biodiversitate, suprafaţa tuturor ariilor naturale protejate reprezentând aproximativ 23% din suprafaţa ţãrii. De altfel, pe Lista Siturilor Ramsar sunt înscrise 8 zone umede aparţinând României: Rezervaţia Biosferei Delta Dunãrii, Insula Micã a Brãilei, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Comana, Lunca Mureşului, Tinovul Poiana Stampei, Complexul Piscicol Dumbrãviţa şi Lacul Techirghiol.
În perioada 6-13 iulie, la Bucureşti, va avea loc a 11-a Reuniune a Conferinţei pãrţilor la Convenţia asupra zonelor umede de importanţã internaţionalã, în special ca habitat al pãsãrilor acvatice (COP11 Ramsar), prilej cu care Romfilatelia va introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Pãsãri acvatice“, formatã din 5 timbre.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,00 lei este ilustratã Prigoria (Merops apiaster), o pasãre bogat coloratã, penajul sãu având combinate culori precum roşu, galben, verde, albastru şi negru. Pãsãrile trãiesc în zone deschise şi însorite, amenajându-şi cuiburile în maluri lutoase. Hrana preferatã este constituitã din insecte (libelule, albine sau viespi), pe care le prind din zbor. Popular, pãsãrea poartã numele de Albinãrel. În Delta Dunãrii existã câteva colonii mari de prigorii la Sulina, Letea şi Sfântul Gheorghe.
Egreta micã (Egretta garzetta), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,20 lei este o pasãre de culoare albã, cu siluetã elegantã şi ciocul negru, lunguieţ. Are spatele împodobit cu un mãnunchi de pene ornamentale care cresc în perioada reproducerii. Egreta micã trãieşte în special în zona Deltei Dunãrii, în colonii mixte.
Stârcul galben (Ardeola ralloides), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,10 lei, este o pasãre de mãrimea unei berze, cu penaj galben cu nuanţe de roşiatic şi cenuşiu. Acesta se hrãneşte cu insecte dar şi cu peşti şi trãieşte pe timpul verii în zona Deltei Dunãrii şi în bãlţile mari, alãturându-se unor colonii mixte.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 lei este ilustratã Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) în penajul cãreia albul şi negrul se combinã în zona gâtului şi a capului cu un roşu ruginiu, deosebit de frumos. În ţara noastrã trãieşte în timpul iernii şi poate fi observatã pe bãlţi, lacuri şi cursuri de apã din vecinãtatea Deltei. Migreazã din nordul Europei, având ca zonã de plecare Siberia.
Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 9,10 lei, este o pasãre mare, greoaie pe sol, dar cu foarte bune aptitudini de înot şi zbor. Are un penaj alb-roz la maturitate şi un cioc lung cu sac gular. Pasãre ihtiofagã, îşi procurã hrana în grup, uneori împreunã cu cormoranii. Pelicanii trãiesc pe timpul verii în zonele greu accesibile din Delta Dunãrii, în colonii mari. Toamna migreazã spre Delta Nilului sau spre coastele Asiei.
Mulţumim Ministerului Mediului şi Pãdurilor, Muzeului Naţional de Istorie Naturalã „Grigore Antipa“ şi fotografilor Daniel PETRESCU, Peter LENGYEL, Alexandru ORBESCU pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2012-07-06
