Pe teritoriul oraşului Alba Iulia au fost atestate urme ale locuirii umane încă din neolitic, dovedind astfel istoria milenară a României.
Emisiunea filatelică pe care Romfilatelia o propune colecţionarilor este dedicată oraşului – cetate Alba Iulia, cel mai important centru spiritual şi cultural al Transilvaniei.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei este ilustrat Castrul roman al Legiunii XIII Gemina. Acesta avea o suprafaţă de circa 20 de hectare şi a găzduit singura legiune care a staţionat în Dacia pe durata întregii stăpâniri romane.
În jurul lui s-a format o aşezare civilă care, în timpul lui Septimius Severus (193-211), a fost ridicată la rang de municipium şi a devenit Colonia Nova Apulense în vremea lui Traianus Decius (249-251).
Datorită înfloririi economice, devenit cel mai bogat oraş din Dacia romană încă de la sfârşitul secolului al II-lea, va primi şi epitetul Chrysopolis (oraşul aurului; oraş bogat în aur).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei este ilustrată Poarta a III-a (de est) denumită şi Poarta lui Carol. Ea se remarcă prin formele sculpturale (ronde-bosse şi reliefuri), distribuite pe ambele faţade, estică şi vestică. Monumentul, ¬dominat de statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, este, prin reprezentările panourilor de deasupra intrărilor pietonale ¬laterale, un omagiu adus mareşalului Eugeniu de Savoia pentru aportul său la alungarea turcilor din Europa Centrală şi pentru implicarea sa în ridicarea cetăţii bastionare Alba Carolina.
Cetatea bastionară de tip Vauban, Alba Carolina, a fost construită între anii 1715 – 1738, pe locul unde anterior s-au aflat castrul roman şi ulteriorcetatea medievală.
Cetatea a fost ridicată, cu truda a peste 20.000 de iobagi, după planurile arhitectului Giovanni Morando Visconti. Construcţia a fost concepută în stil Vauban şi cuprinde şapte bastioane şi diferite alte elemente de fortificaţie. Ea este înzestrată şi cu şase porţi, patru dintre acestea, cât şi bastioanele fiind decorate în stil baroc şi reprezentând cel mai semnificativ ansamblu de plastică barocă din Transilvania.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei, este ilustrată Catedrala „Sfântul Mihail”. A fost edificată în secolul al XI-lea, dar din această primă fază nu se mai păstrează nimic. Faza a doua a fost construită între 1247 şi 1291, în aproape aceeaşi perioadă cu Notre-Dame din Paris.
A treia etapă de construcţie a catedralei a avut loc între 1320 – 1356, iar ulterior, Iancu de Hunedoara a făcut din ea necropola familiei sale, aici fiind îngropat alături de fiul şi fratele său. În secolele următoare, catedrala va adăposti mormintele principilor Transilvaniei.
Catedrala reprezintă cel mai important monument de arhitectură medievală din Transilvania, cuprinzând toate stilurile arhitectonice ale evului mediu european (romanic, gotic, renascentist şi baroc).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei regăsim Catedrala Încoronării, simbol al Unirii tuturor românilor din provinciile istorice ale ţării.
Catedrala a fost construită într-un timp record, în doar 9 luni, între 1921 şi 1922, devenind locul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria la 15 octombrie 1922.
Arhitectura catedralei, în stil neo-românesc, realizată de Victor Gheorghe Ştefănescu, este apropiată de cea a Bisericii Domneşti din Târgovişte.
Are o formă de cruce grecească, cu un pridvor închis care dă într-un pronaos dreptunghiular. Naosul este impunător prin înălţimea sa şi este dominat de o cupolă susţinută de patru stâlpi octogonali din marmură de Moneasa. Turnul clopotniţă are 58 m înălţime.
Catedrala poartă hramul Sfânta Treime şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, iar pictura interioară a fost realizată de Costin Petrescu.
Alba Iulia simbolizează, poate cel mai bine, idealurile de identitate şi unitate a românilor păstrate în filele unei istorii milenare.
Romfilatelia mulţumeşte Primăriei Municipiului Alba Iulia pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2015-11-27
