Pentru a marca împlinirea a 160 de ani de existență, Romfilatelia introduce în circulație vineri, 21 ianuarie a.c. emisiunea de marci poștale „Ministerul Cultelor, 160 de ani”. Aceasta este formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 10 lei, pe care este reprodusă imaginea actualului sediu al Secretariatului de Stat pentru Culte, o coliță dantelată al cărui timbru are valoarea nominală de 32 lei a cărei imagine reproduce bustul din bronz al domnitorului Alexandru Ioan Cuza alături de detalii arhitecturale ale sediului instituției, precum și plicul „prima zi” a emisiunii care ilustrează clădirea Secretariatului de Stat pentru Culte.
În timpul guvernării Țărilor Române prin Regulamentele Organice, sub egida Marilor Puteri europene, au fost înființate instituțiile precursoare ale actualului Secretariat de Stat pentru Culte, respectiv Marea Logofeție a Credinței (înființată în 1831 în Țara Românească) şi Vornicia Credinței (creată în 1844 în Moldova).
Constituirea unei instituții moderne cu atribuții bine conturate care să gestioneze raporturile dintre stat și culte se leagă de momentul întemeierii statului român modern. Imediat după alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Țării Româneşti, s-a constituit câte un Minister al Cultelor la Iaşi şi la Bucureşti. În anul 1862, odată cu unificarea administrativă a Principatelor Române, a luat ființă Ministerul unic al Cultelor. Aceasta este considerată data oficială a înființării instituției care poartă astăzi numele de Secretariatul de Stat pentru Culte.
De la înființare şi până în prezent, acest organism al puterii executive a purtat diferite denumiri, în funcție de articularea instituțională a domeniului cultelor cu alte arii de politici publice: Ministerul Cultelor şi Instrucțiunii Publice (1867-1921), Ministerul Cultelor şi Artelor (1940-1945), Ministerul Cultelor, Departamentul Cultelor, Ministerul Culturii şi Cultelor, Secretariatul de Stat pentru Culte.
De-a lungul vremii, instituția a fost condusă de personalități marcante ale vieții politice, culturale și științifice din România, dintre care îi menționăm pe V.A. Urechia, Alexandru Odobescu, Dimitrie Bolintineanu, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu, Vasile Conta, Take Ionescu, Spiru Haret, Dimitrie A. Sturdza, I.G. Duca, P.P. Carp, Ion C. Brătianu, Constantin Angelescu, Simion Mehedinți, Octavian Goga, P.P. Negulescu, Vasile Goldiș, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, episcopul Nicolae Colan, Ion Nistor, Constantin Giurescu, Ion Petrovici, Nicolae Stoicescu, Gheorghe Vlăduțescu, Răzvan Theodorescu.
După căderea regimului comunist în decembrie 1989, relațiile dintre stat și culte au intrat într-o nouă etapă, caracterizată de preocuparea pentru libertatea de religie, libertatea de organizare internă a cultelor religioase și de dorința de reparare a nedreptăților și abuzurilor regimului precedent. În acest context, statul român a renunțat la supravegherea și controlul activității cultelor pe care și le asumase de la începuturile sale ca stat modern, în favoarea unei viziuni politice democratice, având în centru libertatea religioasă și recunoașterea rolului cultelor religioase în societate ca parteneri liberi ai statului pentru urmărirea unor interese sociale comune.
Secretariatul de Stat pentru Culte este instituția statului care gestionează relațiile dintre stat și organizațiile religioase din România (18 culte religioase recunoscute, 42 de asociații religioase, precum și numeroase asociații și fundații înființate în baza O.G. nr. 26/2000 care au și activități religioase).
Secretariatul de Stat pentru culte dezvoltă parteneriatul dintre autoritățile publice centrale și locale și cultele recunoscute de lege în domeniile social, cultural și educațional. În această privință, Secretariatul de Stat pentru Culte se conduce după principiul fundamental conform căruia cultele recunoscute de lege sunt libere, autonome și egale în fața autorităților statului.
Romfilatelia mulțumește Secretariatului de Stat pentru Culte pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
