Heraldica, folositã ca sursã istoricã, constituie un mijloc important de fundamentare a principiilor teoretice, de interpretare şi cercetare privind evoluţia stemelor unui stat, ale unui domeniu, ale unui oraş sau ale unei familii. Numele de heraldicã provine din termenul latin folosit în Evul Mediu: heraldus = crainic. În perioada medievalã, heralzii duceau mesajele de rãzboi dar fãceau şi prezentarea luptãtorilor în turniruri şi a blazoanelor acestora. Blazonul era un semn convenţional, specific unui stat, oraş, familie, persoanã etc.
Cele mai vechi însemne heraldice româneşti care reprezintã Țara Româneascã, Moldova şi Transilvania poartã pecetea influenţei occidentale.
Pentru iubitorii de istorie dar şi pentru colecţionarii de însemne heraldice, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Însemne Heraldice Româneşti“, realizatã dupã o concepţie graficã originalã aparţinând cunoscutului artist Octavian Ion Penda.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 60 de Bani sunt reprezentate însemnele heraldice ale Moldovei care au la bazã izvoarele sigilare şi monetare. Prima reprezentare o întâlnim pe aversul groşilor bãtuţi de domnul Moldovei, Petru I Muşat (1375-1391), cât şi pe sigiliul acestuia din 1387. Pe stema Moldovei este înfãţişat capul de bour având între coarne o stea cu cinci raze, flancat la dreapta de o rozã iar la stânga de o semilunã. Totodatã o regãsim şi pe un sigiliu din 1430 al lui Alexandru cel Bun. Aceastã reprezentare heraldicã a stemei Moldovei mai poate fi întâlnitã pe monumente religioase şi documente istorice.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,00 Lei sunt reprezentate însemnele heraldice ale Țãrii Româneşti. Încã de la crearea sa a avut ca element principal acvila însoţitã de astrul zilei şi de cel al nopţii. Imaginea stemei Țãrii Româneşti redatã de pe sigiliul voievodului Mircea cel Bãtrân, pe un act din 1390, este consideratã ca fiind cea mai veche şi clarã reprezentare a acesteia. Dacã pe aceasta vulturul are aripile strânse, în timp, vor fi fãcute modificãri vizibile cum ar fi penajul mai bogat şi aripile desprinse de corp, aproape gata sã îşi ia zborul, dupã cum este reprezentatã pe sigiliul lui Pãtraşcu cel Bun din 1557.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,00 Lei sunt reprezentate însemnele heraldice ale Transilvaniei. La sfârşitul
secolului al XVI-lea, pe unele tipãrituri, au apãrut imprimate imaginile unui scut tãiat având în partea superioarã o acvilã iar în cea inferioarã şapte munţi, vegheaţi de turnuri crenelate. În timp, munţii au dispãrut din reprezentarea heraldicã a Transilvaniei, rãmânând doar turnurile roşii pe câmp de aur, însoţite în partea superioarã de acvila flancatã de soare şi lunã.
Avându-se în vedere cã stema Transilvaniei a rãmas, de-a lungul timpului, fãrã modificãri, elementele acesteia au fost introduse, dupã realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 în Stema României.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,10 Lei este reprezentatã una din variantele stemei capitalei României, Bucureşti. Stema a fost creatã în 1930 de cãtre Comisia Consultativã Heraldicã şi folositã pânã în 1948. Dupã anul 1989, Primãria Municipiului Bucureşti a hotãrât sã redea oraşului stema de altãdatã. Pe stemã este reprezentatã acvila de aur cu crucea în cioc şi care poartã coroana de oţel a României. În partea centralã se gãseşte Sfântul Mare Mucenic Dumitru – sfânt militar şi protector al oraşului Bucureşti. Acvila poartã în gheara dreaptã o spadã de argint iar în gheara stângã un sceptru de aur. Deviza care îl însoţeşte este Patria şi dreptul meu.
Pe coliţa emisiunii de mãrci poştale sunt reprezentate diferite steme şi peceţi ale oraşului Bucureşti din perioada 1864-1888. Timbrul coliţei are valoarea nominalã de 6,00 Lei.
Data Aparitie:2008-09-04
