Romfilatelia introduce acum în circulaţie cea de-a doua serie a acestei emisiuni, formatã din 6 timbre ce ilustreazã specii diferite de flori având alãturate ceasuri de colecţie realizate la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în secolul al XIX-lea, în Franţa, Germania, Austria şi Elveţia.
Fiecare floare, în funcţie de specia cãreia îi aparţine şi de zona geograficã în care creşte, are o anumitã orã când se descoperã privirii luminii, naturii şi oamenilor. Acestã frumoasã particularitate a florilor este ilustratã în cele 12 timbre ale emisiunii Ceasul florilor, realizatã din douã pãrţi. Fiecãrei flori îi este asociat un ceas, exponat din colecţia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” din Ploieşti, care indicã ora înfloririi acesteia.
Romfilatelia introduce acum în circulaţie cea de-a doua serie a acestei emisiuni, formatã din 6 timbre ce ilustreazã specii diferite de flori având alãturate ceasuri de colecţie realizate la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în secolul al XIX-lea, în Franţa, Germania, Austria şi Elveţia.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 0,50 lei este ilustratã Liliuţa (Anthericum ramosum L.), a cãrei orã de înflorire este 15.
Liliuţa este o plantã perenã, înaltã de 30-80 cm, originarã din Europa Centralã. Inflorescenţa este un racem compus, iar florile au tepale albe, de 10-14 mm. Fructul este capsulã aproape sfericã de 5-6 mm. Creşte în etajul fagului, în pajişti.
Alãturi de Liliuţã este reprezentatã imaginea unui ceas de masã, Japy Frères, Beaucourt, 1823-1849.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,20 lei este ilustratã planta Barba împãratului (Mirabilis jalapa L.), a cãrei orã de înflorire este 17.
Barba împãratului este o plantã perenã, cultivatã ornamental sau subspontanã. Specie originarã dinAmerica tropicalã, ajunge pânã la 1 m înãlţime. Florile sunt colorate în diferite culori, galben, roşu, alb, violet sau combinaţii ale acestor culori. Uneori, produce flori de culori diferite pe aceeaşi plantã.
Alãturi de Barba împãratului este prezentatã imaginea unui ceas de masã, Kienzle,Germania, secolul al XIX-lea. Ceasul a aparţinut istoricului Nicolae Iorga.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,40 lei este ilustrat Laurul porcesc (Datura stramonium L.), a cãrui orã de înflorire este 18.
Laurul porcesc sau Ciumãfaia, plantã anualã, poate fi gãsitã atât în locuri necultivate pe lângã case, dar şi pe câmp. Specie adventivã, originarã din America de Nord. Tulpina creşte pânã în jur de 1,5 m, este bogat ramificatã în partea superioarã, iar frunzele sunt mari, de culoare verde-închis. Fructul este capsulã mare, ovoidalã, având în interior seminţe mici, de culoare maro.
Alãturi de Laurul porcesc este reprezentatã imaginea unui ceas de buzunar tip Jacquemarts, cu repetiţie, Robert et Courvoisier,Geneva, 1790-1800.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,00 lei este ilustrat Ospãţelul de noapte (Silene latifolia Poir.), a cãrui orã de înflorire este 19.
Ospãţelul de noapte sau Opaiţã este o plantã anualã de origine Eur-Asiaticã. Plantã dioicã, înaltã de 40-80 de cm, înfloreşte de la sfârşitul primãverii pânã la începutul toamnei. Florile sunt albe, de 2,5-3 cm, iar fructul este o capsulã dehiscentã. Creşte în etajul fagului, în pajişti, tufãrişuri sau pe marginea drumului.
Alãturi de Ospãţelul de noapte este prezentatã imaginea unui ceas de voiaj cu sonerie şi repetiţie,Austria, începutul secolului al XIX-lea.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,10 lei este ilustratã Regina Nopţii (Nicotiana alata Link & Otto), a cãrei orã de înflorire este 20.
Este o plantã perenã, în culturã este anualã, cufrunzemari şi late, cu flori albe. Este originarã din America de Sud. Are tulpina înaltã de 80-100 cm. Florile numeroase, cu un miros deosebit de plãcut, se deschid în timpul nopţii, din luna iunie pânã în septembrie.
Alãturi de Regina nopţii este reprezentatã imaginea unui ceas de şemineu, atelier anonim,Paris, secolul al XIX-lea.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,70 lei este ilustratã Luminiţa nopţii (Oenothera biennis L.), a cãrei orã de înflorire este 21.
Este o plantã bisanualã, adventivã, originarã din America de Nord. Creşte pe soluri nisipoase, malurile râurilor şi chiar în cariere de piatrã.
Numele plantei provine de la faptul cã florile mari, galbene, se deschid numai la lãsarea întunericului.
Alãturi de Luminiţa nopţii este prezentatã imaginea unui ceas de masã miniatural, Franţa, secolul al XIX-lea.
Aducem mulţumiri Institutului de Biologie al Academiei Române şi Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” (Ploieşti) pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2013-06-21
