Romfilatelia introduce în circulație miercuri, 21 august a.c. o interesantă emisiune de mărci poștale, intitulată „Căluți de mare”.
Emisiunea este compusă din patru mărci poștale, un plic „prima zi”, o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat și 1 set de cărți poștale maxime pentru pasionații de maximafilie.
Îndrăgiți pentru forma și coloritul lor, căluții de mare numără 53 de specii cunoscute la ora actuală, grupate într-un singur gen, Hippocampus. Între acestea, după dimensiuni regăsim cea mai mare specie Hippocampus abdominalis din apele Australiei și Noii Zeelande, care atinge 35 cm și cea mai mică Hippocampus satomiae, din Marea Celebes și Marea Molucelor, care ating abia 1,4 cm.
Căluții de mare trăiesc în toate apele calde și temperate ale mărilor și oceanelor. Se regăsesc însă și în ape salmastre (estuare, lagune) și în unele fluvii (ex: Tamisa, Anglia).
În Marea Neagră și chiar în apele teritoriale ale României trăiesc două specii: Hippocampus guttulatus (valoarea nominală de 3 Lei), specie comună, larg răspândită și în Atlanticul estic și în Marea Mediterană și Hippocampus hippocampus.
Alte două specii cu răspândire largă sunt Hippocampus reidi (în Atlanticul vestic, Marea Caraibilor) și Hippocampus histrix (valoarea nominală de 10 Lei) din apele oceanelor Indian și Pacific.
Aparținători ai familiilor peștilor de mare, căluții înoată în poziție verticală, cu capul în sus. Înotători lenți, căluții de mare evită prădătorii utilizând camuflajul. Cu ajutorul cozii prehensile (apucătoare), se agață de diverse plante subacvatice, unele specii imitând chiar textura substratului pe care se așează, așa cum este cazul speciei pitice Hippocampus bargibanti (valoarea nominală 13 Lei) din apele arhipelagului indo-australian.
Hrana căluților de mare include mici organisme planctonice și mai ales crustacee. Reproducerea lor are multe curiozități: după un dans de curtare destul de complex, ouăle sunt depuse de către femele, cu ajutorul unui tub ovipozitor, într-o pungă specială a masculului, unde sunt fecundate și apoi incubate; după ecloziune (ieșirea din ouă) puii sunt expulzați de către mascul, în mediul acvatic.
Existența căluților de mare este amenințată de degradarea și poluarea habitatului marin, de capturări accidentale în plasele de pescuit, dar și de comerțul (mai ales cu exemplare uscate) practicat atât pentru „curiozități” cât și pentru „farmacopeea” superstițioasă din diverse țări.
Asemănători cu căluții de mare, încadrați într-o familie care mai include și acele de mare (Singnathidae) sunt așa-zișii dragoni de mare, genurile Phycodurus, cu o specie Phycodurus eques (valoarea nominală 6 Lei) și Phyllhopteryx, ce trăiesc pe coastele sudice ale Australiei. Au asemănări cu căluții de mare dar au dimensiuni mai mari (până la 45 cm) și practică înotul orizontal. Au o mulțime de apendici, inegal dezvoltați, care imită, în scopul camuflajului, algele printre care ei trăiesc.
Plicul „prima zi” ilustrează un căluț de mare, din familia Hippocampus reidi, viețuitor în apele regiunilor subtropicale, având o dimensiune de până la 15-18 cm.
Romfilatelia mulțumește muzeografului Dr. Alexandru Iftime de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, pentru constultanța de specialitate acordată la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
