Romfilatelia dedică sportului minții o emisiune de mărci poștale intitulată Șah!, care va fi introdusă în circulație marți, 12 decembrie a.c. Emisiunea, alcătuită din 4 timbre și un plic „prima zi”, vine în întâmpinarea pasionaților de șah.
Jocul de șah este unul de strategie, cu participarea a doi jucători. Rădăcinile lui lingvistice vin din persană, unde Shah înseamnă rege. Apărut în India, jocul s-a răspândit mai apoi în China, Rusia, Persia și diferite țări europene.
Primele prezențe ale acestui joc în spațiul românesc sunt semnalate în jurul anului 1700 ca fiind practicat de elite. În secolul al XIX-lea cunoaște o răspândire vizibilă, odată cu apariția cercurilor, cluburilor și publicațiilor de specialitate. La Biblioteca Academiei Române se păstrează cel mai vechi manuscris despre sportul minții, Le Jeu d’echecs (Șahul), datat 4 aprilie 1838, în traducere românească, făcută de Francisk Rusizki.
Un moment de referință în istoria șahului românesc îl constituie fondarea Federației Române de Șah la 4 ianuarie 1925, și atunci când actul de constituire a Federației de Șah a fost oficializat prin adeziunea a 26 de cercuri de șah, în data de 14 martie 1926. În aceeași zi este ales primul comitet de conducere prezidat de scriitorul Mihail Sadoveanu. Revista de șah apărută la Soroca, devine mai apoi Revista Română de Șah, cu apariție începând cu anul 1930.
De remarcat că în anul 1924 a fost fondată Federația Internațională de Șah (FIDE). Reprezentantul României, Ion Gudju, se află printre cei 15 semnatari. Printre primele titluri de Maestru Internațional acordate de FIDE sunt și cele ale șahiștilor dr. Octav Troianescu și Ștefan Erdely, în anul 1950. În elita șahistă românească se remarcă, începând cu anul 1952, Victor Ciocâltea, campion național, și mai apoi în anii 1959, 1961, 1969, 1970, 1971, 1975 și 1979. A reprezentat România la 11 Olimpiade de Șah. În 1957 a primit titlul de Maestru Internațional și cel de Mare Maestru Internațional, în 1978. În 1962, la cea de-a XVI-a Olimpiadă, de Șah l-a învins pe celebrul Bobby Fischer.
Printre șahiștii de valoare ai României se înscrie și Elisabeta Polihroniade, câștigătoare a 7 titluri de campioană a României, între anii 1966 și 1978 și a 9 Medalii Olimpice (din 10 participări). A fost și o foarte cunoscută autoare a unor lucrări de șah.
O prezență surprinzătoare în lumea șahului este Florin Gheorghiu, care, la 16 ani, obține locul II la Campionatul Mondial de juniori de la Haga (1961). Doi ani mai târziu cucerește titlul de campion mondial de juniori. Este considerat cel mai mare șahist român din toate timpurile. (În 1981 a fost al 3-lea jucător al lumii).
Printre jucătorii din ultima perioadă îi avem pe Dieter Nisipeanu, clasat al 15-lea în clasamentul mondial al anului 2005, pe Constantin Lupulescu (cel mai bun jucător român în activitate, 2015) și pe Bogdan-Daniel Deac (posesor al titlului de Maestru Internațional, în iunie 2014, la vârsta de 12 ani). Este considerat unul dintre cei mai valoroși șahiști români (locul 39 mondial).
Șahul trebuie văzut însă și ca un adevărat sport de masă, practicat de la cea mai fragedă vârstă până la cea a senectuții. Printre pasionați se înscriu și mulți oameni de cultură. Între aceștia, Dumitru Țepeneag, scriitor cunoscut, care a trăit o lungă perioadă la Paris, s-a manifestat atât ca un jucător, cât și ca un teoretician al șahului. Mărturie stă chiar cartea publicată sub numele său, cu titlul La Defense Alekhine (Apărarea Alehin).
Timbrul cu valoarea nominală de 22 de lei îl prezintă pe scriitorul Dumitru Țepeneag într-o postură clasică de jucător de șah asociat cu coperta cărții sale. Imaginile reproduse pe timbru, fac parte din patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei este reprezentată o pagină ilustrată a unei lucrări, Cartea de jocuri, editată în anul 1283, la comanda regelui Castiliei Alfonso al X-lea. Lucrarea conține cel mai vechi tratat european despre șah.
Timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei ilustrează un jucător de șah pictat de Corneliu Baba, iar pictura aparține patrimoniului Muzeului Național de Artă al României.
Masa de șah a scriitorului Mihail Sadoveanu, reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei, face parte din patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române.
