În acest an, aniversăm 170 de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu și comemorăm 140 de ani de la moartea sa. Ca semn de deosebit respect pentru marele compozitor și interpret, anul 2023 a fost instituit ca Anul „Ciprian Porumbescu”.
O emisiune cu aceeași titulatură, alcătuită din 1 timbru cu valoarea nominală de 9 Lei, o coliță dantelată având timbrul cu valoarea nominală de 34 Lei și un plic „prima zi”, va fi introdusă în circulație de Romfilatelia la data de joi, 24 august a.c.
S-a născut la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, continuând peste ani perfecționarea măiestriei arcușului, la Viena.
La sărbătorirea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, în anul 1871, este regăsit printre participanții la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A. D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, elogiat de întreaga asistență pentru interpretarea sa la vioară. Este momentul în care Ciprian Porumbescu exclamă: „Acum pot să mor căci am cântat Daciei întregi”.
După patru ani de la acest eveniment, la Universitatea din Cernăuți, unde marele compozitor studia teologia ortodoxă, a luat ființă Societatea Academică Arboroasa având ca model societatea studenților români din Viena România Jună.
Considerată o asociere patriotică militantă, „Arboroasa” intră sub supravegherea atentă a stăpânirii austriece. Ciprian Porumbescu este arestat alături de alți patru studenți și condamnat la trei luni de închisoare. Din cauza condițiilor vitrege ale detenției, compozitorul s-a îmbolnăvit grav de tuberculoză.
A revenit în țară, unde, în luna martie 1882, a avut la Brașov premiera operetei sale „Crai Nou”, prima operetă românească, compusă de Ciprian Porumbescu după textul poeziei poetului Vasile Alexandri. Opereta s-a bucurat de un deosebit succes.
Părăsește țara și se stabilește pentru o perioadă în Italia, pentru a-și îngriji starea de sănătate. Dorul de țară și iubirea neîmplinită pentru Berta Gorgon, fiica pastorului din Ilișești (căreia tatăl său îi interzisese orice legătură cu Ciprian) îl macină necontenit. Le scria părinților săi: „Mă roade dorul de casă. Voi găsi eu drumul potrivit spre ea. Mă agăț de un cocostârc, care se întoarce la primăvară și mă opresc drept în bătătura casei”.
Grav bolnav de tuberculoză, pe 10 martie 1883 s-a întors la casa părintească, unde s-a stins din viață, sub ochii tatălui și ai dragei sale surori, Mărioara, pe data de 6 iunie, la numai 29 de ani.
Ciprian Porumbescu a fost unul dintre cei mai faimoși compozitori ai timpului său. Printre cele mai cunoscute lucrări se înscriu „Baladă pentru vioară și orchestră” op. 29, opereta „Crai Nou” (prima operetă românească), cântecul patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire” (imnul actual al Albaniei), „Trei culori” (fost imn al României). Între cele peste două sute de compoziții se mai înscriu Serenadă, La malurile Prutului, Altarul Mănăstirii Putna, Inimă de român, Odă ostașilor români.
Ultima dorință, înscrisă în ultima strofă din „Cântecul tricolorului”, a fost îndeplinită, pe crucea mormântului său fiind prezente culorile drapelului românesc și versurile: „Iar când fraților, m-oi duce / De la voi, și-o fi să mor / Pe mormânt atunci să-mi puneți / Mândrul nostru tricolor”.
Ca gest de mare prețuire, în data de 30 iulie a.c., pe scena Musikverein din Viena, celebra „Sală de Aur” a găzduit prezența Operei Naționale din București cu opereta „Crai Nou” a marelui muzician român.
Romfilatelia mulțumește Muzeului Național al Bucovinei și Arhivelor Naționale ale României – Suceava, pentru colaborarea la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
