LinksLinks2

PERSONALITĂȚI

51.50 lei119.00 lei

Descriere

„Muzica oglindește toate misterioasele ondulații

ale sufletului, fără putința de prefăcătorie.”

George Enescu

„Muncind asupra pietrei, descoperi Spiritul – tăinuit în materie…
Căci mâinile sculptorului gândesc întotdeauna

și urmăresc gândurile materialului.”  

Constantin Brâncuși

„Acest Coandă face ceea ce aș fi vrut eu însămi

să fac pentru omenire…

Băiatul ăsta s-a născut cu 30 de ani dacă nu,

cu 50 de ani mai devreme.”

Gustave Eiffel

 

Pentru introducerea în circulație a primelor mărci poștale din anul 2022, în data de 5 ianuarie, Romfilatelia a realizat o serie de timbre uzuale cu tematica Personalități, formată din nouă valori nominale.

Renumitul diplomat și istoric Neagu Djuvara, afirma într-un comentariu pentru albumul „Români de centenar”: „Două mari personalități a dat România lumii: George Enescu și Constantin Brâncuși”. La această apreciere trebuie să adăugăm și numele marelui inventator Henri Coandă, pionierul de necontestat al inventicii zborului, numit de marii specialiști ai domeniului „părintele aviației cu reacție”.

Născut la Liveni-Vârnav, Botoșani, la 19 august 1881, George Enescu s-a format ca muzician și instrumentist în urma studiilor făcute la Viena și Paris unde i-a avut ca maeștri pe Massenet, Fauré, Gédalge și Marsick. Printre colegii viitorului geniu al muzicii s-au aflat Cortot, Thibaud și Ravel.

Talentul lui George Enescu s-a manifestat din frageda lui tinerețe: „la 13 ani cânta la fel de strălucit la vioară ca și la pian” (Bernard Gavoty). La 16 ani compunea Poema română, lucrarea cea mai îndrăgită de Regele Mihai I în timpul exilului.

O reprezentantă de seamă a Regalității românești, Regina Elisabeta, a avut o deosebită apreciere a talentului și personalității marelui Enescu, materializată și într-un dar de mare preț oferit acestuia la vârsta de 17 ani, ediția completă a operelor lui Bach, editate la Leipzig (60 de volume). Legătura specială dintre Regină și compozitor este demonstrată și de faptul că în finalul Poemei române se regăsește Imnul Regal al României.

Lucrarea de referință a marelui compozitor este, fără îndoială, opera Oedip, care a fost compusă și definitivată după două decenii (1910-1930). Dar adevărata recunoaștere și prețuire a apărut după anul 2000, când, la Opera din Frankfurt (2013) și la Royal Opera House (2017) este montată și apreciată ca fiind „cu adevărat una dintre marile opere ale secolului XX”. Lumea îl redescoperă astfel pe Enescu în postura de personalitate universală, care se înscrie în vârful piramidei de cristal a școlii componistice românești. A abordat toate formele și genurile muzicale de la cele mici (lied, cor, miniatură instrumentală), până la simfonie, poem simfonic și operă.

Marele Om și ilustrul muzician al lumii, a murit singur, exilat la Paris, dar ca o compensare binemeritată, milioanele de oameni îi știu numele iar creațiile lui își revarsă fermecata armonie a sunetelor pe toate meridianele continentelor planetei.

Viitorul mare sculptor Constantin Brâncuși, s-a născut în satul Hobița, comuna Peștișani, jud. Gorj, la 21 februarie 1876. După cursuri urmate la Școala de arte și meserii din Craiova, este trimis în 1897 la Viena pentru realizarea de lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleș.

După absolvirea Școlii de Belle Arte din București, pleacă prin Viena, München și Elveția, la Paris, petrecând o scurtă perioadă de timp în atelierul sculptorului Rodin, unde are drept companion un alt viitor român de renume, Henri Coandă.

Brâncuși se afla în perioada când gloriile Parisului se numeau Matisse, Picasso, Chagall, Max Ernst. Îi are printre prieteni pe Modigliani, Henri Rousseau, Apollinaire și Marcel Duchamp.

Lucrările sale sunt expuse pentru prima dată în 1906 la Paris și mai apoi în 1908 la București, în cadrul expoziției Tinerimea Artistică. La București obține în anul 1912 premiul I, la Salonul Oficial. Urmează participările la Expoziția de Artă Modernă din New York și apoi la Chicago și Boston. În tot ce va urma după operele sale Rugăciunea, Cumințenia pământului, Sărutul, Muza adormită, artistul se va simți copleșit de misterioasele forțe ale universului, de formele primordiale și de forma pură, fără să se desprindă de sursele de inspirație ale meleagurilor natale.

Brâncuși afirma, cu înțelepciunea bătrânilor Gorjului, că a venit la Paris purtând în traistă legendele străbune românești. Acestea pot fi sintetizate astfel: originea lumii, mitul ascensiunii (zborului), tema dragostei și a fertilității, mitul morții și al somnului, nostalgia infinitului și a cosmosului.

După participarea la expozițiile organizate în Franța, America, Elveția, călătorește în Egipt și India și revine în România pentru realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu, la care lucrează până în anul 1938. De menționat că în anul 1937, lucrările marelui sculptor sunt expuse la Pavilionul României din cadrul Expoziției Internaționale de la Paris.

Artistul, desprins total de spiritul profesorilor săi, demonstra că simplitatea și puritatea sculpturii, pot dezvălui mai profund adevărul ascuns în forma lucrurilor reale. Sculpturile sale dezvăluie o legătură specială cu miturile românești și universale, cum ar fi de exemplu Măiastra asociată cu pasărea Phoenix. Pasărea în spațiu a devenit simbolul zborului și ascensiunii.

Brâncuși a înscris opera sa ca o pagină a culturii, ocupând, incontestabil, centrul artei contemporane mondiale. Așa cum afirmă un renumit promotor al operei brâncușiene, Sir Herbert Read, „trei pietre de hotar măsoară în Europa istoria sculpturii: Phidias, Michelangelo, Brâncuși”.

Născut la 7 iunie 1886 la București, Henri Coandă, viitorul mare inventator, a trăit în mijlocul unei familii cu tradiții militare, tatăl său fiind generalul profesor Constantin Coandă.

După absolvirea liceului militar din Iași și a Școlii militare de Artilerie din București, Henri Coandă se înscrie la Școala Superioară Aeronautică din Paris pe care o absolvă în anul 1909. Urmează cursuri de perfecționare la Institutul de electricitate Montefiore – Torino, Technische Hochschule din Charlottenburg – Berlin și la Universitatea din Ličge.

Alături de preocupările lui de inginer aeronautic, Henri Coandă a cultivat unele pasiuni: jocul de rugby, violoncelul și sculptura (a fost ucenic în atelierul lui Rodin, alături de compatriotul său Constantin Brâncuși).

A fost apreciat de personalitățile vremii printre care s-au înscris Gustave Eiffel, Paul Paintlevé și Louis Blériot, care l-au și sprijinit în cercetările sale aeronautice.

În anul 1910, la Salonul Aeronautic de la Paris, prezintă proiectul primul motor cu reacție, cu care a echipat primul avion „fără elice”. Denumit de constructorul său turbopropulsor, caracteristicile sale îl înscriu, după standardele actuale, în categoria „motoreactoarelor”.

Rezultatele testării prototipului au fost unanim apreciate, iar inventatorul său a acordat ulterior asistență de specialitate pentru construirea a cca 10 tipuri de avioane în Anglia și Franța.

Preocupările sale au depășit însă domeniul aviației, fiind cunoscut pentru o serie de alte importante invenții: un nou material (betonul-lemn), un dispozitiv pentru detectarea lichidelor subterane, folosit în prospecțiunile petroliere, proiectarea unui sistem de foraj marin și a unui sistem modular, folosind energie solară, pentru desalinizarea apei de mare.

Membru al Academiei Române și Președinte al Institutului pentru creație științifică și tehnică din București (INCREST), Henri Coandă s-a bucurat de aprecierea compatrioților. Alături de numeroase distincții primite de la foruri științifice din străinătate, marele inventator a primit în anul 1970, la București, Ordinul Meritul științific clasa I.

Valorile nominale ale mărcilor poștale, pe ale căror imagini sunt reproduse portretele celor trei personalități marcante românești sunt: 1,40 lei; 3,50 lei; 6,50 lei (Constantin Brâncuși), 3 lei; 4,50 lei; 16 lei (George Enescu) și 2,60 lei; 4 lei; 10 lei (Henri Coandă).

Seria concepută  în tradiția „retro” a filateliei românești, reproduce fiecare portret în trei nuanțe cromatice diferite, oferind colecționarilor un obiect de colecție inedit. Minicolile cu vignetă și tabs-urile cu texte definitorii apreciative (în limba română și engleză), se constituie, de asemenea, ca piese de colecție cu valoare deosebită.