Romfilatelia adaugă tematicii spiritualității și istoriei Bisericii Ortodoxe Române o emisiune aniversară dedicată unui ierarh de frunte: „Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, 200 de ani de la naștere”. Emisiunea, cu o marcă poștală cu valoarea nominală de 10 lei, va fi introdusă în circulație marți, 5 aprilie a.c.
Imaginile reproduse pe marca poștală și pe plicul „prima zi” a emisiunii, îl prezintă pe Calinic Miclescu în ținuta reprezentativă a înalților ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Constantin Miclescu (viitorul Mitropolit Calinic Miclescu) s-a născut la 16 aprilie 1822 în orașul Suceava, într-o veche familie boierească în care regăsim un viitor mitropolit al Moldovei, Sofronie Miclescu (unchi al lui Calinic Miclescu). De altfel, acesta a fost cel care l-a călugărit pe nepotul său, la Huși, la 18 iunie 1842 sub numele de Calinic.
După ocuparea mai multor funcții în ierarhia bisericii Moldovei: arhimandrit, locțiitor de episcop, egumen la Mănăstirea Slatina, locțiitor de mitropolit al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza îl numește prin decret, la 10 mai 1865, Mitropolit al Moldovei, ocupând acest post de păstor bisericesc până în anul 1875, când întâiul Mitropolit Primat al României, Nifon Rusăilă trece la cele veșnice. De menționat că acesta a fost primul președinte al Senatului României (1864) și cel care, în această calitate l-a întâmpinat la București, la data de 10 mai 1866, pe prințul Carol de Hohenzollern.
La 31 mai 1875, Calinic Miclescu este ales Mitropolit Primat al României, deținând această demnitate până la moartea sa (14 august 1886).
La 11 aprilie 1876, în calitate de senator de drept, la propunerea lui I.C. Brătianu a fost ales președinte al Senatului. După cinci ani, la 14 martie 1881, Senatul votează Legea prin care România devine Regat, iar Carol I, primul rege al României. În cuvântul rostit cu acest prilej, Mitropolitul Calinic a spus:
„Clerul român se asociază din suflet la acest mare act național și împărtășind simțămintele de bucurie ale întregii națiuni române, roagă pe cel Atotputernic să binecuvânteze acest mare act și să facă, ca scumpa noastră Patrie să prospere înmiit sub actul Regalității și sub conducerea Augustului și prea iubitului nostru suveran Carol I”.
În timpul păstoririi sale, s-au deschis cursurile Facultății de Teologie din București (1881), s-a înființat Tipografia Cărților Bisericești (1882). Un eveniment de răsunet a avut loc la 25 martie 1882, în Joia Mare a Sfintelor Paști, când membrii Sfântului Sinod sfințesc, pentru prima dată, Sfântul și Marele Mir în Catedrala Mitropolitană din București, fără a mai cere permisiunea Patriarhiei Ecumenice. Se afișează astfel dovada că obținerea autocefaliei devenise o problemă de ordin formal. Patriarhul Ecumenic Ioachim al II-lea a transmis un protest foarte dur. După mai multe intervenții, la 25 aprilie 1885, Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea confirmă autocefalia Bisericii noastre. Având bucuria de a fi întâiul Mitropolit Primat al Bisericii Române autocefale, Calinic Miclescu a trimis o scrisoare de mulțumire Patriarhiei Ecumenice, anunțând deopotrivă celelalte Biserici surori autocefale despre această recunoaștere oficială a noului statut al Bisericii Ortodoxe Române.
Decedat la 14 august 1886 în București, întâiul stătător al Bisericii Române autocefale a fost înmormântat la Mănăstirea Neamț. Maruca Cantacuzino-Enescu scrie în memoriile sale: „jumătate din Moldova l-a condus în trăsură, în căruță și pe jos, în ultima lui paradă pe pământ, pe elegantul, fastuosul, Prea Sfântul Calinic Miclescu”.
Romfilatelia mulțumește Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru Înalta Rezoluție și binecuvântare, precum și Mitropoliei Moldovei și Bucovinei pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
Toate imaginile folosite la realizarea emisiunii de mărci poștale Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, 200 de ani de la naștere, pentru care Romfilatelia adresează mulțumiri, au fost puse la dispoziție de Sectorul Cultură, Pictură și Restaurare al Administrației Patriarhale, cu mențiunea că tabloul ilustrat pe timbru aparține Patrimoniului Reședinței Patriarhale, iar celelalte fotografii aparțin colecției Bibliotecii Sfântului Sinod.
