În omagierea inventatorului telefonului, Romfilatelia continuă seria emisiunilor de mărci poștale Colecții românești, cu tematica Telefoane.
Indispensabil astăzi, telefonul a avut nevoie de un inventator, inginer și om de știință care să continue pasiunile bunicului și tatălui său pentru fonetică, tehnica vorbirii și glasul uman. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Alexander Graham Bell, cel care a primit primul patent pentru inventarea telefonului, în anul 1876 și care a revoluționat tehnica comunicațiilor, păstrată practic neschimbată mai bine de un secol. Bell își definește crezul în următoarele cuvinte: „Un inventator este un om care privește în jurul lui și nu este mulțumit de lucruri așa cum sunt. Vrea să îmbunătățească tot ceea ce vede, vrea să aducă foloase lumii”.
Emisiunea, ce va fi introdusă în circulație marți, 16 august a.c., este alcătuită din șase timbre, o coliță dantelată, un plic prima zi și o mapă filatelică pentru colecționari. În cadrul timbrelor emisiunii vor fi ilustrate următoarele telefoane: telefonul Butterstamp, telefonul de masă sau birou Tunnan (Butoi), telefonul de masă Râșniță de cafea, telefonul de masă cu model Art Nouveau, telefonul de masă Grammont, telefonul de perete model AB 650, iar pe colița dantelată este ilustrat telefonul de perete Crossley Patent.
Telefonul Butterstamp, redat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 Lei, este unul extrem de rar și se numără printre primele modele de telefoane produse. Acest model de telefon a fost creat în anul 1878, în orașul Stockholm din Suedia, de compania L.M.Ericsson, ce poartă numele unui inventator suedez, Lars Magnus Ericsson, care de altfel, a fost și fondatorul ei. Telefonul este făcut din lemn și alamă, iar partea de care era ținut cu mâna în timpul utilizării este îmbrăcată în piele. Forma acestui telefon sugerează faptul că transmițătorul și receptorul erau combinate în aceeași unitate, prin urmare, acesta era utilizat atât pentru ascultat, cât și pentru vorbit. Față de alte modele de tip „Butterstamp”, acest telefon se diferențiază și prin soneria de tip fluier pe care o are, componentă care se înlătură în timpul utilizării aparatului.
Telefonul de masă sau birou cunoscut sub denumirea de Tunnan (Butoi), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 Lei, a fost produs în anul 1898, de către A.B.Telefonfrabriken, în Stockholm, Suedia. Acest model era în directă competiție cu cele produse de L.M. Ericsson, care producea modelul „Skeleton” (mașina de cusut). Acesta are o manivelă pentru rotirea armăturii între magneții care produce semnalul pentru celălalt capăt al liniei. Prin urmare, era esențial ca telefonul să stea ferm și să fie construit robust. În plus, pe dispozitivul foarte greu, pentru a-și spori atracția și pentru a oferi o imagine mai prietenoasă pentru consumator, diferite părți au fost placate cu nichel și lăcuite. AB Telefonfabriken și-a diferențiat modelul prin montarea unei capote din tablă ușor curbată în jurul mecanismului manivelei, ceea ce a dat naștere denumirii „Tunnan”.
Telefonul de masă Râșniță de cafea este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 Lei. A fost produs în 1895, în Suedia de L.M. Ericsson, iar porecla provine de la un celebru model de râșniță de la Peugeot, popular în acea perioadă. Cu acest model cilindric din metal, Ericsson a făcut primul pas în transformarea unui simplu dispozitiv într-o piesă de colecție, fiind și un deschizător de drumuri pentru companie. Din acest moment, produsele Ericsson, în special telefoanele sale, prezintă marcaje colorate, cu modele artistice și placate cu aur pe un fundal negru. Chenarul auriu plasat în jurul fundalului negru, stil tipic vremurilor, a fost preluat din desenele folosite de legătorii de cărți pentru a-și decora cărțile.
Telefonul de masă cu model Art Nouveau, reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 Lei, a fost produs în 1914 în Germania. Telefonul are baza și capacul din lemn de nuc, carcasa din metal, bobina inductoare din trei părți și este acționată de o manetă rotativă. Este, de asemenea, dotat cu sonerie și buton de rechemare, receptor cu vorbitor în furcă superioră vopsită cu model artistic decorat superb în stil Art Noveau. Acest stil a fost o reacție față de academismul, eclectismul și istoricismul arhitecturii și artelor decorative din secolul al XIX-lea. Sursele de inspirație au fost cu predilecție formele naturale, cum sunt curbele sinuoase ale florilor și plantelor.
Telefonul de masă Grammont, cu sistem„EURIEULT” tip 10, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 Lei. Acest telefon cu carcasa din lemn de mahon și baza din ebonită, cu cele două receptoare inscripționate „HYGIENOPHONE”, a fost produs de compania „Société des Porcelaines et Appareillages Electriques Grammont” la începutul anilor 1900 în Franța. Întreprinderile Grammont au dotat armata franceză cu fire telefonice și alarme pentru arsenale. Compania devine una dintre cele mai prodigioase companii din Europa, preluând alte companii și brevete. Acest fapt precum și producerea a numeroase terminale telefonice au avut ca efect apariția Societății de Telefonie Grammont.
Telefonul de perete model AB 650, redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 Lei, a fost produs în secolul al XIX-lea, în anul 1893 de către L. M. Ericsson, în Suedia și patentat la data de 29 octombrie 1895. Are sonerie dublă, din nichel, un receptor tip „furcă”, cutie pentru baterii și masă de scris cu placă de sticlă, iar carcasa este din lemn. Apelurile se realizau cu ajutorul unui magnet și a manivelei din lateral, ce acționau inductorul, acesta transmițând semnalul la stația de telefoane, de unde se făcea legătura cu persoana solicitată. După ce a devenit principalul și cel mai popular producător de telefoane din Suedia, acesta s-a extins și ȋn plan extern.
Pe coliță, având timbrul cu valoarea nominală de 32 Lei, este reprezentat telefonul de perete Crossley Patent, produs în anul 1880, model nr. 1115. Acesta are un microfon cu diafragmă de lemn și 4 creioane de carbon. Este inscripționat cu numele antreprenorului și proprietarului Alex Bernstein din Berlin, acesta fiind unul dintre primii proprietari de telefoane din Berlin. Performanțele telefonului au crescut de la 100 de yarzi la 8 mile datorită microfonului Crossley.
