De 1 Martie, prima zi de Mărțișor și a primăverii, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Brândușe.
În rândul majorității oamenilor, brândușa este o floare simbol al sentimentelor puternice de dragoste și devotament.
Pe seama ei s-au născut multe legende. Una dintre ele arată pe cele două brândușe, cea de primăvară și cea de toamnă, ca fiind două surori gemene, pe care mama vitregă a pământului le-a izgonit. Pe una într-o primăvară timpurie, pe alta într-o toamnă târzie. Văzându-le necăjite, Dumnezeu le-a prefăcut în flori. De atunci ele se tot caută, fără să se poată întâlni vreodată.
O altă legendă, pornind de la proprietățile vindecătoare ale brândușei, are ca subiect brândușa de toamnă. Legenda are ca personaj principal pe Sfântul Valentin, care întemnițat fiind, s-a îndrăgostit de fiica oarbă a unui temnicer. Sfântul i-a trimis acelei fete o brândușă cu puteri vindecătoare miraculoase. Cele dintâi imagini pe care fata le-a deslușit au fost cea a brândușei și cea a biletului trimis, pe care erau scrise cuvintele devenite celebre „Din partea Valentinului tău”. De mai multe secole, ziua execuției Sfântului Valentin, 14 februarie, se instituie ca Zi a Îndrăgostiților.
Semne ale primăverii, brândușele farmecă vederea prin petele de culoare în timpul unui anotimp în care arborii, arbuștii și speciile erbacee floricole de vară sunt încă latente. Sunt plante admirate și o sursă de inspirație pentru mulţi artiști, fiind menționate în literatura mondială și sunt prezente în gastronomie și în medicină.
În ceea ce privește originea genului, cercetările actuale arată că este originar din Africa de Nord, regăsindu-se în Peninsula Iberică, în Balcani și Anatolia.
Brândușele aparțin genului de plante Crocus, familia Iridaceae, care cuprinde 247 de specii și subspecii și se extinde longitudinal din Peninsula Iberică până în China și latitudinal din Polonia până în Caucaz și partea de nord a Peninsulei Arabe; majoritatea speciilor se află în Balcani și Turcia.
În România, cele mai comune specii ale florei spontane sunt brândușa de primăvară (Crocus heuffelianus) și brândușa de toamnă (Crocus banaticus).
Speciile de brândușe Crocus pallasii, Crocus chrysanthus, Crocus flavus și Crocus danubensis sunt protejate de legislația națională.
Cele patru mărci poștale ale emisiunii „Brândușe”, reproduc imagini ale florilor cunoscute sub numele de:
Brândușă de primăvară (Crocus heuffelianus), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei. Aceasta este des întânită în pajiștile de munte și se distinge prin corola liliachie cu un desen caracteristic, în forma literei V, pe fiecare tepală.
Brândușă (Crocus danubensis), redată pe timbrul valoarea nominală de 4,50 lei. Crește în pajiști
uscate, mai ales în partea de sud a ţării și înflorește primăvara devreme, chiar din februarie. Se remarcă prin dungile violete dispuse longitudinal pe partea experioară a tepalelor.
Brândușă galbenă (Crocus chrysanthus), reprezentată grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei. Înflorește primăvara devreme prin pajiști și tufărișuri din Dobrogea. Florile sunt galben-aurii, numele speciei fiind foarte sugestiv în acest sens. Uneori pot fi întâlnite și plante cu flori albe aparţinând aceleași specii.
Brândușă de toamnă (Crocus banaticus), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei. Se deosebește de alte specii de brândușe prin faptul că trei dintre tepale, cele interne, sunt diferite ca formă și culoare. Tepalele externe sunt liliachiu-albastre. Infloresc prin pajiști, tufărișuri și margini de păduri din partea centrală și de vest a ţării. Se deosebește de brândușa de toamnă din genul Colchicum pentru numărul de stamine (3 la speciile genului Crocus, 6 la cele de Colchicum).
Pe plicul prima zi a emisiunii este ilustrată o brândușă albastră (Crocus pallasii). Aceasta crește doar în Dobrogea, prin pajiști pietroase. Înflorește toamna și este foarte asemănătoare cu șofranul (Crocus sativus), specie de brândușă de la care avem cel mai scump condiment.
