Una dintre cele mai frumoase ţări din Europa, România oferă numeroase experienţe de călătorie ce așteaptă să fie descoperite. Cuvintele care descriu cel mai bine esenţa României sunt autentic, natural și cultural, fiind o ţară bogată în istorie, artă și frumuseţe naturală. Romfilatelia, sub îndemnul motto-ului „o lume într-un timbru”, invită cunoscătorii să facă o plimbare imaginară prin ţara noastră. Prin această emisiune vă invităm să exploraţi comorile arhitecturale ale ţării și să vă bucuraţi de patrimoniul ei cultural bogat.
Vă invităm cu drag în România!
Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei dezvăluie un peisaj din Delta Dunării. Aceasta a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1991 ca Rezervaţie a Biosferei, ce cuprinde una din cele mai întinse zone umede din lume, cu peste 400 de lacuri, păduri de stejari și frasin, dune de nisip și plaje sălbatice pe litoralul marin deltaic. Aici își face casa egreta mică (Egretta garzetta), o specie la jumătate din dimensiunea egretei mari, cu bătăi de aripi mai rapide. Ea cuibăreşte în colonii în ape dulci sau saline și manifestă o preferinţă pentru ape mai puţin adânci, unde peștii se concentrează în lacuri sau la suprafaţa apei.
Timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei înfăţișează Turnul cu Ceas din orașul Sighișoara, cel mai masiv dintre cele nouă turnuri de apărare ale cetăţii care s-au păstrat până în prezent. Orașul întreg, unul din puţinele orașe-cetate medivale locuite, apare vizitatorului ca un muzeu în aer liber, exponatele sale, fermecătoare prin atmosfera pe care o creează împreună, atrag an de an sute de mii de turiști.
Alăturat orașului medieval, avem ceramica săsească, ce se remarcă din punct de vedere al detaliilor ornamentale, printr-un repertoriu generos de motive decorative.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei ilustrează Cascada Bigăr ce face parte dintr-o arie protejată, situată în judeţul Caraș-Severin, comuna Bozovici. Izvorul său este unul puternic, alimentat de un curs de apă subteran ce străbate Munţii Aninei.
După circa 200 m, apa izvorului (bogată în calcar) se varsă în râul Miniș de pe un prag stâncos, formând o cascadă spectaculoasă.
Frumuseţea acestei zone este reprezentată de maiestuosul cerb carpatin, ce poate fi întâlnit în zonele cu păduri întinse, bogate în surse de hrană.
Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei ilustrează Mănăstirea Voroneţ, o mănăstire medievală din orașul Gura Humorului. Deseori cunoscută sub numele de „Capela Sixtină a Estului”, frescele de la Voroneţ prezintă o nuanţă intensă de albastru cunoscut în România sub numele de „albastru de Voroneţ”.
Ea este una dintre faimoasele mănăstiri pictate din sudul Bucovinei, în judeţul Suceava. Mănăstirea a fost construită de către Ștefan cel Mare în 1488, pentru a comemora victoria la Bătălia de la Vaslui. Alăturată mănăstirii găsim o ie cu model specific zonei Suceava. Pentru realizarea iei, materialele sunt alese cu atenţie, iar locurile fiecărui model sunt stabilite cu stricteţe. Ornamentele, culorile și materialele din care erau realizate iile reprezentau o marcă socială, de vârstă, statut civil, marital, confesional și zonal.
Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei înfăţișează Mocăniţa și splendidul decor natural prin care aceasta își face drumul. O mocăniţă este o cale ferată din România cu ecartament îngust, întâlnită mai ales în Maramureș, Transilvania și Bucovina. În mod obișnuit, acestea sunt situate în zonele muntoase, iar locomotivele cu abur care operează pe ele pot fi denumite şi ele mocăniţe. Aceste căi ferate au fost construite pentru servicii de transport de marfă și de călători (înainte de 1920) dar au fost abandonate de-a lungul anilor. Unele sunt reabilitate în scopuri turistice, oferind călătorilor o șansă de a face o plimbare prin natura montană. Una din păsările cele mai îndrăgite de copii și cel mai ușor de recunoscut chiar și din mersul trenului este ciocănitoarea mijlocie, „doctorul pădurilor”.
Meșteșugul ceramicii de Horezu, înscris în 2012 de UNESCO pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, este o meserie tradiţională unică. Fabricată manual în partea de nord a judeţului Vâlcea, în România, ceramica reflectă generaţii de cunoștinţe meșteșugărești. Bărbaţii aleg și extrag pământul, care este apoi transformat într-un corp de lut din care olarii din Horezu produc o ceramică roșie. Femeile decorează obiectele folosind tehnici și instrumente specifice pentru a desena motive tradiţionale. Abilitatea lor de a combina decorarea cu culoarea definește personalitatea și unicitatea acestui tip de ceramică, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei.
Alături de ceramica de Horezu avem o scoarţă ţărănească al cărei colorit și model decorativ este specific zonei oltenești.
Romfilatelia mulţumește fotografilor George Avanu, Ioana Chiriţă, Constantin Dina, Valeriu Leonov, Silviu Matei, Daniel Petrescu și Lucian Tudose pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
