„Copilăria nu dispare niciodată din noi, ea constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vieţii noastre.” – George Călinescu
Unele dintre cele mai îndrăgite genuri din literatura pentru copii sunt basmele şi poveştile. Acestea, alături de cântece şi poezii, însoţesc copiii încă din primele zile de viaţă şi creează primul contact cu lumile imaginare. Basmele şi poveştile sunt expresia unei înţelepciuni adânci, păstrate cu grijă de-a lungul timpului, dar şi lecţii simbolice despre existenţa umană, despre căutarea şi însuşirea virtuţilor. Caracterizate prin elemente fantastice, basmele sunt semnalate încă din antichitate, fiind răspândite în numeroase variante la toate popoarele.
Primele basme scrise au fost în dialectul napolitan de Giambattista Basile, în Italia, la începutul secolului XVII. Unele basme, precum Cenuşăreasa, sunt cu adevărat universale, întâlnite peste tot în lume în toate limbile de la Zulu la Suedeză, cu uşoare variaţiuni: pantoful de sticlă poate fi de iarbă, de exemplu, dar în ele găsim dovada umanităţii noastre comune.
Multe basme oferă speranţă – speranţa că binele poate învinge răul, că inamicii pot fi învinşi. Scriitorul G.K Chesterton a exprimat cel mai bine acest aspect: „Basmele nu le spun copiilor că dragonii există. Copiii ştiu deja că dragonii există. Basmele le spun copiilor că dragonii pot fi învinşi.”
Nu există zone gri în poveşti, astfel copilul se poate identifica total cu eroul sau eroina, se poate zbate vitejeşte prin pădurea deasă pentru a salva prinţesa adormită sau, prin blândeţe şi generozitate, îşi poate câştiga locul bine meritat la curtea regelui.
Evocarea copilăriei este o temă predilectă în scrierile pentru copii, aceasta dând naştere celor mai cunoscute capodopere din literatura română, dar şi din cea universală.
De 1 iunie, Ziua internaţională a copilului, Romfilatelia sărbatoreşte eroii copilăriei, acele personaje de basm şi poveşti care ne-au încântat şi ne-au învăţat să fim curajoşi, cinstiţi, modeşti, harnici, corecţi, perseverenţi, prieteni adevăraţi şi multe alte abilităţi utile în viaţa de adult. Emisiunea filatelică PERSONAJELE COPILĂRIEI aduce în prim plan câteva din personajele îndrăgite ale copilăriei noastre: Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana, Neghiniţă, Domnul Goe şi eroii Punguţei cu doi bani.
Punguţa cu doi bani, de Ion Creangă, este o poveste îndrăgită a copilăriei. Încărcată cu arhetipuri, povestea punguţei pune faţă în faţă moşul cel bun şi băbuţa cea hapsână, cocoşul cel harnic şi boierul cel zgârcit, oferind copilului care o citeşte o panoplie întreagă de personaje de la care să deprindă semnificaţia binelui şi răului.
Neghiniţă, personajul principal al povestirii cu acelaşi nume a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea şi Domnul Goe, personajul lui I.L. Caragiale, sunt întruchipări ale copilului buclucaş şi neascultător.
Făt Frumos este personajul principal masculin din basmele româneşti. El trebuie să o salveze şi să o elibereze pe domniţa Ileana Cosânzeana, aleasa inimii lui. Pentru aceasta, Făt Frumos trebuie să depăşească încercări şi obstacole peste puterile unui om obişnuit. Ileana Cosânzeana, cunoscută şi drept Ileana Simziana sau Chira Chiralina, este o idealizare a feminităţii, aşa cum Făt Frumos este idealul masculinităţii. Creată ca pereche pentru Făt Frumos şi adesea motiv pentru care acesta este supus la grele încercări, Ileana Cosânzeana este şi protagonistă a propriilor ei poveşti. Deşi cei doi se regăsesc la începuturile folclorului românesc, cele mai cunoscute aventuri ale lor sunt povestite de Petre Ispirescu.
O carte citită în copilărie devine parte din identitateanoastră într-un mod în care nicio altă carte a maturităţii noastre nu-l poate egala.
