Francmasoneria este o societate fraternală a cărei origine coboară până la leagănul umanităţii. Ea îşi îndreaptă eforturile spre perfectibilitatea omului considerând că prin iubire poţi deveni mai bun, mai luminat, mai drept, mai tolerant şi deci mai folositor societăţii.
Structura şi esenţa ei sunt de ordin moral-filosofic. Propunându-şi dialogul interuman, ea construieşte punţi care apropie, atenuând ceea ce ne separă.
Francmasoneria a contribuit la progresul omenirii, s-a constituit într-un promotor al păcii şi al înţelegerii, a militat pentru o lume în care demnitatea umană să fie respectată.
Ca să fii francmason trebuie să crezi cu tărie în Divinitate – denumită generic Marele Arhitect al Universului în voinţa Sa revelată şi în nemurirea sufletului, să-ţi iubeşti familia, patria şi Ordinul Masonic ca pe tine însuţi.
Francmasoneria modernă nu este o societate secretă, scopurile ei nobile sunt cunoscute public.
Cele trei mari principii care sintetizează activitatea Ordinului Masonic sunt: dragostea frăţească, întrajutorarea şi căutarea adevărului.
Cunoaşte-te pe tine însuţi, iubeşte-ţi aproapele, ajută-l, respectându-i demnitatea este regula de aur a Francmasoneriei.
Primele informaţii legate de apariţia Francmasoneriei în spaţiul românesc sunt din deceniul 4 al secolului al XVIII-lea, când este semnalată prezenţa câtorva Loji masonice în Ţările Române, aşa cum rezultă din mai multe surse de arhivă.
Până la jumătatea secolului al XIX-lea iau fiinţă în spaţiul românesc mai multe Loji, aflate atunci sub diferite obedienţe (italiană, franceză etc.), în care activează oameni liberi şi de bune moravuri, personalităţi din toate domeniile, membri ai elitelor vremii. Ei sunt adepţi ai Iluminismului şi ai triumfului raţiunii militând pentru Libertate, Egalitate şi Fraternitate la nivel social şi pentru idealurile naţionale româneşti Unitatea şi Independenţa tuturor românilor.
Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 obligă majoritatea Francmasonilor români să plece în exil, unde şi-au continuat activitatea în slujba idealurilor lor şi a patriei. Acestora li se adaugă o seamă de studenţi români aflaţi la studii în diverse capitale occidentale, unii dintre ei iniţiaţi în diferite loji. Ei sunt cei care pot fi consideraţi, fără tăgadă, printre părinţii statului naţional modern român. Reveniţi în ţară, în contextul situaţiei generate de desfăşurarea Războiului Crimeii şi a Congresului de Pace care i-a urmat, împreună cu cei care şi-au continuat Lucrarea Masonică în fruntariile Principatelor, Francmasonii s-au organizat în noi Loji susţinând realizarea Unirii din 1859, act istoric în care au jucat un rol fundamental.
După realizarea statului naţional modern român prin Unirea Principatelor la 1859, activitatea Francmasonilor s-a îndreptat spre consolidarea acestuia şi promovarea unor reforme modernizatoare în mai toate segmentele vieţii sociale şi culturale. Următorul mare obiectiv asumat a vizat dobândirea Independenţei de stat şi transformarea României în subiect al dreptului internaţional public, lucru devenit realitate în urma Războiului de Independenţă (1877-1878) şi a Congresului de pace ce i-a urmat. În noile condiţii istorice asigurate de dobândirea suveranităţii naţionale, Francmasoneria din România a marcat o nouă etapă decisivă în istoria sa. La 8/20 septembrie 1880 se constituie Marea Lojă Naţională din România, avându-l ca Mare Maestru pe căpitanul Constantin Moroiu. Din acel moment şi până astăzi Francmasonii din România, membri ai Marii Loji Naţionale din România, s-au implicat constant în progresul moral şi material al naţiunii şi au fost sprijinitori devotaţi ai aspiraţiilor sale legitime în concertul internaţional.
În perioada interbelică Francmasonii români şi-au continuat activitatea în slujba ţării şi a societăţii româneşti confirmând în mod practic implicarea lor la realizarea României Întregite şi a plasării ţării noastre pe o poziţie demnă în contextul civilizaţiei epocii.
În condiţiile dificile din preajma celei de-a doua conflagraţii mondiale Marea Lojă Naţională din România şi-a încetat activitatea, pentru ca ea să fie reluată pentru scurt timp după încetarea războiului în condiţii istorice noi. Noul regim politic instaurat în România a făcut ca după 1948 activitatea Francmasoneriei să nu mai fie posibilă în ţară, confruntată de atunci şi până în 1989 cu un dur regim totalitar. În timpul acestuia activitatea masonică românească a fost posibilă numai în diaspora aflată pe teritoriul unor ţări precum: Franţa, Israel, Germania şi Argentina.
Printre membrii onorifici ai Marii Loji Naţionale din România s-au numărat de-a lungul timpului o serie de mari personalităţi ale lumii: Majestăţile Lor Regele Oscar al II-lea al Suediei, Eduard al VII-lea – Regele Marii Britanii, Wilhelm I de Hohenzolern – Rege al Prusiei şi Împăratul Germaniei. Şi alte figuri ilustre ale vieţii politice,ştiinţifice, culturale şi militare din ţară şi de peste hotare au dobândit această onorantă calitate.
După schimbările majore petrecute la sfârşitul anului 1989 şi revenirea României la un regim democratic,viaţa Francmasoneriei din ţara noastră a intrat într-o nouă şi benefică etapă. Generoasele auspicii ale renaşterii democraţiei în România au permis ca la 24 ianuarie 1993 să se petreacă un mare eveniment din viaţa masoneriei: la Bucureşti se desfăşura Conventul de reconstituire şi redeşteptare a Marii Loji Naţionale din România. A urmat apoi o perioadă fastă, de dezvoltare puternică a Marii Loji Naţionale din România care cuprinde azi un număr de peste 420 de Loji în care activează aproape 14.000 de membri.
Marea Lojă Naţională din România se află acum în plin efort de a edifica un obiectiv socio-cultural reprezentativ pentru prezenţa sa în societatea noastră. El va cuprinde săli de întâlnire, bibliotecă, muzeu, diferite spaţii funcţionale necesare desfăşurării unei bune activităţi. Finalizarea construcţiei acestui mare obiectiv socio-cultural al Marii Loji Naţionale din România reprezintă momentul în care va fi pusă piatra de temelie a unui viitor mai bun pentru spiritualitatea românească, lucrare începută de Marele Maestru Radu Bălănescu prin programul Masoneria Română pentru România.
Prin grafica celor 2 mărci poştale se realizează o punte metaforică între origini, trecut şi viitor astfel:
– Elemente de simbolistică luna, soarele şi cele 12 semne zodiacale, într-o compoziţie picturală din patrimoniul M.L.N.R., ale cărei elemente încearcă să reprezinte simbolul universului material şi spiritual. Litera G face trimitere către Marele Arhitect, Dumnezeu (engl. God).
– Proiectul de construcţie a Marelui Templu al Marii Loji Naţionale din România.
Cu ocazia aniversării anul acesta a 135 de ani de la înfiinţarea Marii Loji Naţionale din România, Romfilatelia realizează prezenta emisiune de mărci poştale, aducând în atenţia pasionaţilor de filatelie aspecte inedite ale existenţei şi activităţii acestei societăţi fraternale.
Data de aparitie: 2015-06-16
