Aniversarea Băncii Naţionale a României oferă Romfilateliei prilejul de a introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale dedicată evenimentului, cu titlul 135 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României.
Banca Naţională a României este una dintre cele mai vechi instituţii ale statului nostru, găsindu-se la confluenţa dintre economic şi social, importanţa sa fiind incontestabilă din punct de vedere cultural şi financiar.
Ideea înfiinţării unei bănci de credit şi de emisiune a preocupat clasa politică a secolului XIX, primele iniţiative manifestându-se încă din 1848, când în ţările române s-a amplificat activitatea economică. Nou creata burghezie, cât şi marii proprietari funciari resimţeau absenţa unui sistem bancar, iar lipsa de acces la credite cu dobânzi mici constituia o piedică în calea dezvoltării.
La puţină vreme după proclamarea independenţei, I. C. Brătianu, unul din cei mai consecvenţi promotori ai întemeierii unei bănci naţionale, declara: Să constituim o bancă de circulaţie, ca să devină un rezervor pentru timpurile grele, autonomia şi capitalul naţional reprezentând elementele esenţiale ale concepţiei sale despre funcţionarea viitoarei bănci.
Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune este actul de naştere al Băncii Naţionale a României, care avea capital subscris în proporţie de o treime de către statul român şi două treimi de particulari, precum şi dreptul exclusiv de a emite bilete la purtător. Până la tipărirea primelor bancnote ale Băncii Naţionale a României, au fost lăsate în circulaţie biletele ipotecare ştampilate cu sigla băncii centrale.
Promulgată de Principele Carol I, la 11/23 aprilie 1880, Legea prin care se înfiinţa Banca Naţională a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 90 din 17/29 aprilie 1880.
Prima emisiune de bancnote a Băncii Naţionale a României din anul 1881 are valoarea nominală de 20 lei, fiind tipărită în atelierele proprii din Bucureşti, folosind clişee şi hârtie cu filigran elaborate la Banca Franţei. În cursul aceluiaşi an au fost puse în circulaţie şi bancnotele de 100 şi 1.000 lei. Până la Primul Război Mondial bancnotele româneşti au fost realizate de artişti francezi şi tipărite, iniţial într-osingură culoare (albastru cobalt), iar din 1896, în două culori.
Prima Adunare generală a acţionarilor Băncii Naţionale a României a avut loc între 15 şi 17 iulie 1880, prilej cu care a fost instalat primul guvernator, Ion I. Câmpineanu, acela pe care Adunarea generală a acţionarilor din 19 februarie 1889 îl numea: un coleg iubit, un conducător inteligent şi devotat instituţiei, pe acela care a pus temelia Băncii, a organizat-o, a pus-o în mişcare şi i-a dat avântul puternic pe care l-a luat îndată după fondarea ei.
Tot în cadrul Adunării generale au fost aleşi directorii Băncii Naţionale a României. Printre aceştia s-a numărat şi Emil Costinescu, primul director al Serviciului Fabricării şi Contabilităţii Biletelor din cadrul Băncii Naţionale a României, pe care l-a condus timp de 16 ani. Despre Emil Costinescu, academicianul Duiliu Zamfirescu afirma că s-a impus, prin strădanie şi inteligenţă, în primele rânduri ale acelor care au aşezat Regatul României dinainte de război pe temeliile economice pe care trăieşte şi azi.
La începutul anului 1881 s-a emis prima bancnotă, cu valoarea nominală de 20 lei. Data emisiunii reprezenta de fapt data la care s-a hotărât emiterea de către Consiliul General al Băncii Naţionale a României. Conducerea băncii centrale a decis să se imprime o cantitate de 100.000 bilete de 20 lei.
Bancnota ilustrează pe avers două personaje, întruchipând industria şicomerţul, iar centrul bancnotei reproduce semnăturile primului Guvernator al Băncii Naţionale a României, Ion Câmpineanu şi a Directorului, Emil Costinescu. Reversul bancnotei ilustrează în medalion chipul împăratului Traian.
Ambele timbre reproduc imaginea bancnotei de 20 lei (emisă la data de 28 februarie 1881 şi aflată în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României) împreună cu imaginile celor doi semnatari, timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei ilustrând imaginea lui Ion I. Câmpineanu, în timp ce timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei ilustrează reversul bancnotei şi imaginea lui Emil Costinescu.
Romfilatelia mulţumeşte Băncii Naţionale a României şi Muzeului Naţional de Istorie a României pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2015-09-28
