„Toatã lumea este de acord în a spune cã nici în Moldova, nici la cazaci, nu se aflã vreo bisericã sã o egaleze pe aceasta, nici prin ornamentaţie, nici prin frumuseţe, cãci ea uimeşte pe vizitator. Dumnezeu sã o pãstreze pânã la sfârşitul veacurilor!”, spunea Paul de Halep în timpul trecerii sale prin Iaşi, la puţin timp de la terminarea zidirii Trei Ierarhilor.
Unicã în lume, sculptatã în întregime în piatrã şi poleitã cu aur la origine în anul 1639, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi rãmâne o mândrie a artei medievale româneşti. Ea a devenit celebrã îndeosebi prin extraordinara dantelãrie în piatrã care îi împodobeşte faţadele, de la temelie pânã în vârful turlelor. Specialiştii au numãrat peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repetã. Decorul exuberant face ca biserica sã semene cu un chivot sau cu o casetã pentru moaşte. De altfel, biserica a fost conceputã pentru a adãposti moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, biserica a fost construitã între anii 1637-1639. Ca urmare a achitãrii, de cãtre Vasile Lupu, a datoriilor Sfântului Mormânt şi a mãnãstirilor de pe Muntele Athos, precum şi datoritã multor acte de caritate, Patriarhia şi Sinodul de la Constantinopol, în semn de recunoştinţã, au trimis la Iaşi moaştele Sfintei Parascheva. Acestea au sosit la doi ani de la terminarea construcţiei bisericii, în 1641.
Inscripţia de la intrarea în bisericã aratã cã Vasile Lupu nu a zidit o mãnãstire, ci “o sfântã rugã”, prin frumuseţea ei, aceastã bisericã fiind o rugãciune sculptatã în piatrã.
Prin fastul sãu, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi reflectã aspiraţia spre strãlucitoarea lume a Bizanţului, remarcându-se prin bogãţia structurilor şi formelor tradiţionale alãturate materialelor preţioase şi decoraţiunilor impresionante.
Biserica este pusã sub ocrotirea Sf. Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gurã de aur, dar ea la rândul ei ocroteşte mormintele domnitorului Dimitrie Cantemir, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al ctitorului Vasile Lupu şi al soţiei sale Tudosca, precum şi mormintele celor trei fii ai sãi. O inscripţie în marmurã aminteşte cã aici a fost depusã iniţial racla cu moaştele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, aflatã acum în impunãtoarea catedralã a Mitropoliei Moldovei, situatã foarte aproape de Biserica Sfinţii Trei Ierarhi.
În turnul porţii Bisericii (astãzi dispãrut), care servea drept clopotniţã, Vasile Lupu instalase un mare orologiu, primul ceas de folosinţã publicã din Moldova (1654).
În timpul restaurãrii de cãtre arhitectul francez Lecomte du Noüy în 1882, întregul mecanism a fost demontat şi transportat în Franţa, unde a şi rãmas.
Lecomte du Noüy a adus bisericii o serie de modificãri importante, însã a pãstrat vechile forme arhitecturale şi ornamentaţia sculpturalã din exterior. Pictura, catapeteasma şi interioarele au fost complet refãcute şi împodobite cu mobilier din bronz masiv, suflat cu aur, lucrat la Viena pe cheltuiala familiei regelui Carol I. Resfinţirea locaşului s-a fãcut în anul 1904.
În urma incendierii bisericii de cãtre turci, aceştia au adunat aurul care se topea de pe ziduri, astãzi putându-se vedea urme de aur doar în jurul ferestrelor dinspre nord. În muzeul bisericii se aflã douã broderii de epocã în fir de aur şi argint pe catifea roşie, care îi reprezintã pe doamna Tudosca şi pe fiul sãu Ioan.
Bijuterie artisticã, „Trei Ierarhi“ s-a înscris în istorie şi ca o vatrã de culturã şi spiritualitate. La 1642, reprezentanţii principalelor ramuri ale Ortodoxiei (greacã, slavonã şi românã) veneau aici pentru a participa la Sinodul interortodox de la Iaşi. Regi şi patriarhi i-au trecut pragul, admirând totodatã rafinamentul monumentului.
De altfel, biserica este strâns legatã de culturã şi învãţãmânt. În timpul cât s-a aflat sub administrarea cãlugãrilor greci, aici au predat renumiţi profesori veniţi de la Constantinopol sau din Orientul grecesc.
Din 1990, „Trei Ierarhii“ Iaşilor au redevenit mãnãstire, iar acest lucru a fãcut centrul Iaşului sã devinã un loc de pelerinaj în special în rândul intelectualilor. Ca un simbol, în anul 1997 a fost aşezatã în incinta mãnãstirii statuia celui mai mare poet român, Mihai Eminescu, acesta locuind o perioadã în casa din incintã.
Cu ocazia aniversãrii a 375 de ani de la construirea Bisericii Mãnãstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, în cadrul tematicii anuale Ziua Mãrcii Poştale Româneşti, Romfilatelia introduce în circulaţie o emisiune de mãrci poştale dedicatã acestui monument de spritualitate şi arhitecturã, unic în lume.
Timbrul emisiunii cu valorea nominalã de 14,50 lei ilustreazã clãdirea Bisericii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.
Coliţa emisiunii are contur ştanţat şi ilustreazã pe manşetã pisania de la intrarea în Biserica Sf. Trei Ierarhi, alãturi de un ornament în piatrã, reprezentând stema Moldovei. Timbrul coliţei cu valoarea nominalã de 8,10 lei prezintã de asemenea clãdirea Bisericii.
Aducem respectuoase mulţumiri Înaltpreasfinţiei Sale Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2014-07-15
