Regiune istoricã ce-și trage rãdãcinile din perioada Basarabilor (de unde și numele de Leagãnul Basarabilor), Oltenia oglindește istoria bimilenarã a poporului român. Strãjuitã de Carpații Meridionali și de apele curgãtoare ale Dunãrii și Jiului, Oltenia reunește județele Dolj și Gorj, și parte din județele Mehedinți, Olt, Vâlcea și Teleorman, fiind înzestratã cu un relief variat și bogat în resurse naturale și cu tradiții unice de-o valoare inestimabilã.
Romfilatelia continuã seria filatelicã Descoperiți România, introducând în circulație emisiunea de mãrci poștale dedicatã Olteniei, tãrâm marcat de specificul românesc și fereastrã cãtre vremuri demult apuse.
Arhitectura olteneascã a Evului Mediu este profund legatã de amenințarea atacurilor turcilor dinspre sud de Dunãre. Astfel, s-a mãrit numãrul construcțiilor fortificate, al caselor boierești în special, construite pentru apãrarea de astfel de atacuri și cunoscute sub numele de „cule”. Acestea sunt case fortificate, alcãtuite din parter și 1-2 etaje, cu ziduri groase, specifice nordului Olteniei. Una dintre culele reprezentative este Cula Greceanu, reprezentatã pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,40 lei, construcție aparținând Complexului Muzeal Mãldãrești din Vâlcea. Cula este ridicatã și renovatã în secolele XVII-XVIII, trecând în secolul al XIX-lea în patrimoniul familiei Greceanu. Aceasta are trei nivele unde se gãsesc pivnița (parțial aflatã sub turn), loggia și alte încãperi de locuit (situate la nivelul al doilea) și foișorul.
O altã bijuterie arhitecturalã care face cinste Olteniei, Muzeul de Artã din Craiova, inaugurat în 1954 într-un somptuos palat ce a aparținut unuia dintre cei mai bogați oameni din România, Jean Mihail, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,00 lei. Conceputã în stilul academismului francez de cãtre arhitectul francez Paul Gottereau, clãdirea a fost construitã la începutul secolului XX cu materiale prețioase: marmurã de Carrara, cristal de Murano, oglinzi venețiene, pereții fiind tapisați cu mãtase de Lyon. Palatul impresioneazã atât prin calitatea execuției, cât și prin eleganța și bunul gust cu care a fost decorat la interior, fiind considerat unul dintre cele mai importante monumente de arhitecturã civilã de la începutul veacului trecut.
Încã din Evul Mediu, monahismul și ortodoxia, de care istoria țãrii este strâns legatã, au fost o prezențã constantã pe pãmântul Olteniei, regiunea mândrindu-se cu lãcașuri de cult care mãrturisesc nu doar credința profundã a spiritului românesc, ci și îmbinarea dintre sacru și laic în ansambluri arhitecturale bisericești, dintre care o parte au intrat în patrimoniul UNESCO.
Mãnãstirea Tismana, ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,30 lei, unul dintre cele mai vechi și mai mari așezãminte monastice din Țara Româneascã, a început sã fie ridicatã în timpul domniei lui Radu I (1377-1383), Matei Basarab aducând unele completãri între 1646-1651. A îndeplinit deasemenea rolul unei cetãți de apãrare, mãnãstirea fiind înzestratã cu turnuri și folositã ca incintã fortificatã de cãtre Tudor Vladimirescu în 1821. În istoria României, Tismana se înscrie și ca un loc important în care a fost ascuns tezaurul țãrii deținut de Banca Naționalã a României. Tezaurul a fost adãpostit între anii 1944-1947 pentru a fi ascuns de pericolul confiscãrii, fie de cãtre armata germanã aflatã în România sau de cãtre Armata Roșie care în 1944 se apropiase periculos de granița esticã. Muzeul amenajat în anul 2013 transmite toate informațiile legate de modul în care au fost salvate cele peste 200 de tone de aur.
În anul 1685, marele spãtar Constantin Brâncoveanu cumpãrã moșia satului Romani și, la puținã vreme dupã ce devine domnitorul Țãrii Românești, în anul 1690, începe sã ridice în perimetrul satului o importantã așezare monasticã, devenitã Mãnãstirea Hurezi, aceasta fiind reprezentatã pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 lei. Biserica mare a Hurezilor se aflã în interiorul unei incinte prevãzute pe trei laturi cu clãdiri care au rãspuns și cerințelor unei reședințe domnești pânã la tragica moarte a ctitorului în 1714. Mãnãstirea Hurezi, cea mai frumoasã ctitorie brâncoveneascã, cea mai completã și complexã așezare monasticã din țara noastrã rãmâne o bijuterie a stilului brâncovenesc și un loc de prim rang purtãtor de istorie a neamului și spiritualitãții românești.
Pe lângã mãnãstirea brâncoveneascã de la Horezu, Oltenia se mândrește cu un alt element, intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al UNESCO: ceramica de Horezu, reprezentatã pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 lei. Tehnica și meșteșugul ceramicii de Horezu se remarcã prin unicitatea și continuitatea regãsite într-o tradiție pãstratã de secole în Oltenia. Formele, ornamentica și culorile produselor ceramice, precum și simbolurile asociate trimit la valorile și obiceurile ancestrale ale poporului român practicate de-a lungul timpului. Olãritul tradițional este sãrbãtorit și promovat oficial în fiecare an cu ocazia Târgului Ceramicii Populare Românești „Cocoșul de Hurez”.
Meleagurile Olteniei îmbie cãlãtorul cu aroma podgoriilor și vinurilor regiunii, soiurile de Drãgãșani obținând recunoașterea internaționalã prin acordarea a numeroase medalii la competiții și expoziții mondiale. Pe timbrul cu valoarea nominalã de 14,50 lei sunt ilustrate Crâmpoșia selecționatã și Negru de Drãgãșani, douã soiuri de struguri care pun în valoare calitatea de „terroir” a podgoriilor oltenești. Crâmpoșia selecționatã a fost obținutã în 1972 din vechiul soi Crâmpoșie (Cârlogancã), rezultând vinuri seci, pline de parfum și aroma fructelor coapte. Negrul de Drãgãșani, produs din încrucișarea soiurilor Negru Vârtos și Saperavi, dã vinuri seci, mai aspre, de un roșu frapant și arome complexe. Vinurile Olteniei se aflau la loc de cinste pe masa conducãtorilor Țãrii Românești, Podgoria Drãgãșani fiind de altfel numitã „podgoria voievodalã a Banilor Olteniei” (I.C.Teodorescu).
Romfilatelia aduce mulțumiri Muzeului de Artã din Craiova, Muzeului Olteniei din Craiova, Muzeului Județean Aurelian Sacerdoțeanu – Vâlcea, Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Viti-Vinicolã Drãgãșani, domnului Radu Tudor Tiron, artist heraldist și fotografilor George Avanu și Lucian Tudose pentru sprijinul documentar și suportul fotografic oferit la realizarea acestei emisiuni de mãrci poștale.
Data Aparitie:2014-08-29
