„Arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce îi faci pe alţii sã vadã.” – Edgar Degas
Anul acesta, cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la naşterea lui Nicolae Grigorescu şi a 145 de ani de la naşterea lui Ștefan Luchian, Romfilatelia introduce în circulaţie, ca un omagiu adus acestor personalitãţi ale artei, emisiunea de mãrci poştale Artã – Aniversãri, Comemorãri.
Ștefan Luchian (1868 – 1916), numit şi poetul plastic al florilor, a absolvit Școala Naţionalã de Arte Frumoase în 1889, obţinând medalia de bronz pentru „Cap de expresie” şi „Studiu dupã naturã”. Pleacã în acelaşi an la München, iar apoi laParis.
Anul 1896 este anul consacrãrii sale, fiind unul dintre iniţiatorii Expoziţiei artiştilor independenţi de la Bucureşti.
În 1900 participã cu douã pasteluri la Expoziţia Universalã de la Paris. În acelaşi an apar primele manifestãri ale bolii care îl va mãcina pânã la moarte – scleroza în plãci.
Spre sfârşitul vieţii, Ștefan Luchian începe sã picteze asiduu naturi statice cu flori, concentrându-şi toatã pasiunea pentru naturã, viaţã şi frumos. „Florile” lui Luchian au acea simplitate gravã, care fac din ele adevãrate capodopere.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 lei este ilustratã pictura „Autoportret”, o compoziţie simplã care oglindeşte sufletul chinuit de boalã al artistului reprezentat aici în postura sa de creator.
Nicolae Grigorescu (1838 – 1907) este, alãturi de Ștefan Luchian şi Ion Andreescu, unul dintre primii creatori ai picturii moderne româneşti.
În perioada 1856 – 1857 picteazã Biserica nouã a Mãnãstirii Zamfira, iar apoi, între 1858 şi 1861, Biserica Mãnãstirii Agapia.
În 1861 pleacã laParis, la Școala de Belle-Arte unde va fi coleg cu Renoir. Mai apoi, laBarbizon, îşi desãvârşeşte educaţia artisticã ce va fi mai târziu perceputã prin picturi expuse la Expoziţia Universalã de la Paris în 1867 şi la Salonul Parizian.
Între 1873 şi 1874 face cãlãtorii de studii înAustria, Italia şi Grecia.
În perioada Rãzboiului de Independenţã este prezent ca „pictor de front” la Griviţa, Smârdan şi Rahova, iar luptele armatei române vor fi imortalizate în capodopere ale picturii româneşti ce au rãmas şi certe documente istorice ale câştigãrii independenţei noastre de stat.
O lungã perioadã lucreazã în Franţa, mai ales în Bretania, iar între 1891 şi 1904 are expoziţii personale la Ateneul Român.
Anul 1899 este anul când Nicolae Grigorescu devine membru de onoare al Academiei Române.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 9,10 lei este ilustratã pictura „Autoportret”, lucrare din tinereţe a artistului pe care a îndrãgit-o foarte mult şi a pãstrat-o în atelierul sãu de la Câmpina pânã la moarte.
Manşeta coliţei emisiunii ilustreazã pictura „Fete lucrând la poartã”, o amplã compoziţie a cãrei tematicã este un obicei popular des întâlnit în satele româneşti, dar al cãrei personaj principal este peisajul bogat în vegetaţie al uliţei luminate de razele puternice ale soarelui.
Aducem mulţumirile noastre Muzeului Naţional de Artã al României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2013-01-18
