„Patria a priori”
Anii ‘70 au adunat o tragicã moştenire pentru ceea ce avea sã devinã terorismul în lume, peste decenii… În numele „cauzei de apãrat”, justiţiari cu sau fãrã de ţarã revendicau deturnãri de aeronave, luãri de ostatici, atacuri cu bombe… Masacrul de la Jocurile Olimpice de la München (1972) sau asasinarea prim-ministrului Italiei, Aldo Moro (1978), sunt doar douã dintre evenimentele tragice de care şi-au legat identitatea membri ai unor organizaţii teroriste precum SEPTEMBRIE NEGRU sau BRIGÃZILE ROȘII.
Ca reacţie fireascã de autoprotecţie, începând cu anul 1974, în România s-a constituit o structurã de mici dimensiuni cãreia i-au fost încredinţate responsabilitãţi antiteroriste. Aceasta a evoluat conceptual, funcţional şi organizatoric, astfel cã la 15 decembrie 1977 a luat fiinţã Unitatea Specialã de Luptã Antiteroristã (USLA).
În decursul activitãţii sale, USLA s-a confruntat cu numeroase încercãri de pãtrundere în spaţiul naţional ale unor membri sau simpatizanţi ai diferitelor mişcãri teroriste. În decembrie 1984, în faţa Hotelului Bucureşti din Capitalã, organizaţia disidentã palestinianã Al Fatah-Consiliul Revoluţionar (Abu Nidal) a comis un atentat terorist soldat cu moartea unui diplomat iordanian. Tot în Capitalã, în primãvara anului 1985, în complexul studenţesc Grozãveşti, terorişti arabi au plasat mecanisme explozive sub autoturismele unor lideri ai organizaţiei studenţilor sirieni din România. Doi specialişti pirotehnişti ai USLA şi-au pierdut viaţa în încercarea de dezamorsare a dispozitivelor capcanã.
Instituţia „luptãtorului antiterorist” a înregistrat cea mai grea jertfã în 24 decembrie 1989: în tumultul evenimentelor Revoluţiei, în Bucureşti, şi-au pierdut viaţa nouã luptãtori antiterorişti.
1990 este „anul de naştere” al Brigãzii Antiteroriste.
Noul început de drum a stat sub semnul altor provocãri ale ameninţãrii teroriste: în august 1991, la Bucureşti, un comando indian al organizaţiei teroriste Baabar Khalsa a încercat asasinarea ambasadorului conaţional acreditat înţaranoastrã. Datoritã intervenţiei luptãtorilor antiterorişti, atentatul s-a soldat cu un eşec. Mai târziu, în anul 1995, Brigada Antiteroristã a identificat lideri ai organizaţiei teroriste „Armata Roşie Japonezã”, reuşind sã previnã derularea de cãtre aceştia a unor activitãţi pe teritoriul României.
Dupã 11 septembrie 2001, în temeiul atributelor de autoritate naţionalã în domeniul antiterorism acordate Serviciului Român de Informaţii, Brigada Antiteroristã a cunoscut mutaţii conceptual-funcţionale succesive.
Aceste transformãri au valorificat deopotrivã experienţa acumulatã şi orizonturile prefigurate de Strategia naţionalã de prevenire şi combaterea terorismului (România fiind printre primele ţãri din sud-estul Europei care – dupã atentatele de la 11 septembrie – au avut iniţiativa elaborãrii unui document doctrinar destinat autoprotecţiei faţã de fenomenul terorist).
Datoritã experienţei câştigate şi a recunoaşterii rezultatelor muncii depuse de-a lungul existenţei sale, drapelul de luptã al Brigãzii Antiteroriste a fost decorat, în anul 2002, cu Ordinul naţional „PENTRU MERIT” în grad de Cavaler.
Centrat pe puterea primordialã a informaţiei, antiterorismul românesc pune în valoare conceptul de prevenire prin cooperare, în cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), al cãrui coordonator tehnic este Serviciul Român de Informaţii. În scopul îndeplinirii unitare şi coerente a misiunilor, la nivelul Serviciului Român de Informaţii funcţioneazã, începând cu anul 2005, Centrul de Coordonare Operativã Antiteroristã.
Mecanismul intern de cooperare are menirea de a contribui esenţial la stabilirea de strategii de etapã, a cãror eficienţã este comensuratã inclusiv pe dimensiunea activitãţii de cooperare internaţionalã. Ca membru cudrepturi depline al NATO şi UE, România este angajatã ferm şi fãrã echivoc în efortul internaţional de luptã împotriva terorismului.
Brigada Antiteroristã comemoreazã, an de an, la 24 decembrie, ZIUA LUPTÃTORULUI ANTITERORIST, înclinând in memoriam drapelul de luptã al unitãţii, ca semn de profund respect faţã de înaintaşi.
În conştiinţa luptãtorului antiterorist, jertfa deschizãtorilor de drumuri reprezintã lecţia datoriei împlinite la cote de performanţã specifice unui corp de elitã.
Anul acesta ROMFILATELIA introduce în circulaţie o emisiune de mãrci poştale dedicatã acestui eveniment.
Aducem mulţumirile noastre Serviciului Român de Informaţii pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2012-12-21
