Una dintre cele mai acute probleme ale secolului nostru este protejarea speciilor florei şi faunei pãmântene. Încã de la începutul secolului XX, au luat fiinţã, în diferite pãrţi ale globului, rezervaţiile naturale, ca un prim pas în protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, geologic, forestier ş.a.m.d. Una dintre cele mai acute probleme ale secolului nostru este protejarea speciilor florei şi faunei pãmântene. Încã de la începutul secolului XX, au luat fiinţã, în diferite pãrţi ale globului, rezervaţiile naturale, ca un prim pas în protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, geologic, forestier ş.a.m.d.
În acest context, timbrele au constituit, la rândul lor, un mod eficient de a aduce în atenţie pericolul major al dispariţiei florei şi faunei.
Promovând în continuare un comportament responsabil şi atent faţã de mediul înconjurãtor, Romfilatelia reia seria proiectelor dedicate ocrotirii naturii prin introducerea în circulaţiea emisiunii de mãrci poştale „Faunã din rezervaţii naturale din România“. Pe mãrcile poştale ale acestei emisiuni sunt ilustrate 4 specii ale faunei protejate la nivel mondial, dar care se regãsesc şi pe teritoriul României: lupul, cocoşul de munte, stârcul roşu şi câinele enot.
Lupul (Canis lupus) este ilustrat pe timbrul cu valoare anominalã de 30 bani.
Lungimea corpului sãu poate ajunge pânã la 1,5 m, iar greutatea sa este variabilã, putând avea 30-50 de kg., atingând uneori chiar şi 70 de kg. Blana sa este de culoare brun-cenuşie.
În istoria poporului român, lupul are o semnificaţie deosebitã: acest animal totemic este simbolul lui Zamolxis, zeul suprem din panteonul geto-dacilor. De asemenea, stindardul acestora înfãţişa un animal cu cap de lup şi trup de şarpe. Pentru romani, lupul este legat de însãşi întemeierea poporului roman, legenda lupoaicei care i-a hrãnit pe Romulus şi Remus – fãuritorii Romei – fiind bine cunoscutã.
Pentru a-şi gãsi hrana, lupul poate parcurge chiar şi 100 km într-o singurã noapte, iar viteza sa de alergare atinge (şi uneori depãşeşte) 60 km/orã. Atât mirosul, cât şi auzul şi vãzul sunt deosebit de fine. Lupul se hrãneşte cu orice tip de vietate, de la iepure la pui de urşi, dar şi câini şi şoareci. Este o specie protejatã prin lege atât în România, cât şi în restul Europei.
Stârcul roşu (Ardea purpurea) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 lei.
Pasãre protejatã prin lege, stârcul roşu cuibãreşte vara în stufãrişurile din regiunile mlãştinoase ale Deltei Dunãrii. Este mai mic decât barza, iar coloritul sãu este brun-roşcat. Are gâtul lung şi subţire. Toamna migreazã în pãrţile vestice ale Asiei şi Africii.
Cocoşul de munte (Tetrao urogallus) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 5,00 lei.
Considerat un trofeu de invidiat de cãtre vânãtori, cocoşul de munte este ameninţat cu dispariţia, prin vânarea sa excesivã. O altã cauzã ce amplificã pericolul dispariţiei sale o reprezintã şi defrişãrile necontrolate. Datoritã cumulãrii acestor factori, este o pasãre protejatã de lege şi declaratã „monument al naturii“.
Cocoşul de munte este o pasãre sãlbaticã, a cãrei apariţie în naturã este foarte rarã. Aceastã specie de pãsãri face parte din familia fazanului. Masculul poate ajunge la o greutate de 4-5 kg, având deschiderea aripilor de 90 cm, în timp ce femela cântãreşte doar 2,5 kg cu o anvergurã a aripilor de pânã la 70 cm. Penajul masculului este brun închis pe spate, cap şi aripi şi verde metalic pe piept. Cocoşul de munte este întâlnit în pãdurile de conifere din Austria, Elveţia, Germania, Slovenia, România, Scoţia şi Siberia.
Câinele enot (Nyctereutes procyonoides), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 lei, este poate cel mai nou animal în fauna ţãrii noastre. A pãtruns în România din fosta URSS pe la mijlocul secolului XX.
Face parte din Familia Canidae şi areo lungime a corpului de 60-90 cm, coada are 15-25 cm, iar greutatea sa poate ajunge la 10 kg.
Deşi preferã o alimentaţie carnivorã, enotul este un animal omnivor, putându-se hrãni cu fructe şi plante de apã. Trãieşte în lunca şi Delta Dunãrii. El poate fi întâlnit, în afara României, în Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Ucraina, Bielorusia, Moldova, Polonia şi desigur Rusia.
Pentru sprijinul şi consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale, aducem mulţumiri conducerii Muzeului Naţional de Istorie Naturalã „Grigore Antipa”, administraţiilor Parcurilor Naturale Piatra Craiului, Cãlimani şi Retezat.
Suportul fotografic necesar realizãrii acestei emisiuni a fost asigurat de Cristian Lascu şi Mircea Vergheleţ.
Data Aparitie:2011-07-25
