Motto: „România, ţarã-punte între Orient şi Occident,
punct de rãscruce între Europa Occidentalã şi cea Orientalã,
pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de Grãdina
Maicii Domnului“ – Papa Ioan Paul al II-lea – Bucureşti
(7 iunie 1999)
Prin poziţia sa geograficã, suprafaţã, populaţie şi bogãţii naturale, România deţine un loc de frunte în clasamentul ţãrilor membre ale Uniunii Europene şi NATO.
Condiţiile naturale specifice, existenţa tuturor formelor de relief, prezenţa la graniţa de sud-est a renumitei Delte a Dunãrii, a ţãrmului Mãrii Negre precum şi lungimea importantã a traseului navigabil dunãrean, conferã României un veritabil statut de independenţã în domeniul exploatãrii bogãţiilor naturale şi a transportului acestora pentru utilizarea internã sau pentru export.
Descoperirea unor resurse energetice primordiale precum cãrbunele, petrolul şi gazele naturale au adus României numeroase prioritãţi europene şi internaţionale.
În 1857, România a fost înregistratã în statisticile internaţionale ca fiind prima ţarã cu extracţie industrialã a ţiţeiului (275 tone) şi care a construit prima rafinãrie din lume. Începând cu acelaşi an, producţia proprie de petrol lampant a oferit posibilitatea folosirii acestuia în sistemul de iluminat public
al oraşului Bucureşti, eveniment care s-a constituit într-o premierã mondialã.
În anul 1884, dupã ce utilizeazã în iluminatul public „gazul aerian“ (obţinut prin distilarea cãrbunelui), oraşul Timişoara devine primul oraş din Europa care inaugureazã sistemul de iluminat cu lãmpi electrice.
Dupã ce în anul 1894, în Bucureşti a fost inauguratã prima linie de tramvaie cu tracţiune electricã, oraşul Timişoara pune în exploatare propriile tramvaie electrice în 1899, România ocupând astfel un loc fruntaş în rândul ţãrilor utilizatoare de astfel de mijloace de transport.
O altã premierã europeanã este înregistratã în 1917 când oraşul Turda devine primul oraş alimentat şi iluminat cu gaze naturale, descoperite anterior în 1909 la Sãrmãşel (Transilvania).
Prin dezvoltarea unor reţele fiabile de transport a gazelor, România realizeazã primul export de gaze naturale în teritoriul european (Ungaria-1959).
Exploatând bogatul potenţial hidrografic, dupã construcţia hidrocentralelor de la Bicaz şi Vidraru, România a inaugurat în cooperare cu fosta Iugoslavie (1964), şantierul Porţile de Fier, finalizând în 1972 una dintre cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa şi cea mai mare hidrocentralã de pe Dunãre. Astãzi, în România existã câteva sute de amenajãri hidrotehnice pe râurile interioare ale ţãrii, dar existã proiecte ambiţioase pentru viitorul apropiat în folosirea la maximum a acestei surse de energie inepuizabile – hidroenergia. Unul dintre aceste proiecte este finalizarea hidrocentalei de la Tarniţa (jud. Cluj).
Odatã cu punerea în funcţiune a primului reactor nuclear de la Centrala Nuclearã Cernavodã-1996, România a devenit membrã a „clubului select“ al ţãrilor deţinãtoare de centrale nucleare. În 2007 a fost inaugurat al doilea reactor, urmând ca în perioada 2014-2015 sã fie conectate la reţeaua naţionalã de energie şi ultimele douã reactoare ale Centralei de la Cernavodã. Autoritãţile române vor începe construcţia unei noi centrale nucleare, în Transilvania, care urmeazã a fi finalizatã pânã în 2025.
O altã sursã inepuizabilã de energie este cea eolianã, urmând ca într-un timp foarte scurt sã fie finalizate parcurile eoliene începute, dar şi construcţia unuia dintre cele mai mari parcuri eoliene din Europa în zona Dobrogea.
Tradiţia de peste 150 de ani din domeniul energiei, dar şi posibilitãţile de dezvoltare continuã a diferitelor surse de energie convenţionalã şi neconvenţionalã, poziţia capitalei României, Bucureşti, ca veritabil centru european, sunt doar câteva din atuurile majore pe care România le deţine pentru a devein gazda permanentã a sediului Agenţiei de Cooperare a Autoritãţilor de Reglementare în domeniul Energiei (ACER).
Pentru a marca într-un mod original prezenţa naţionalã şi internaţionalã a României în importantele evenimente din istoria domeniului energiei şi pentru a se alãtura demersurilor autoritãţilor ţãrii noastre, în special ale Ministerului Economiei, în susţinerea candidaturii Bucureştiului pentru gãzduirea sediului
ACER, Romfilatelia a realizat, sub genericul „România – sursã Europeanã de energie“, o emisiune de mãrci poştale.
Imaginile ilustrate pe cele trei timbre ale emisiunii redau în mod sugestiv evenimente de importanţã europeanã: primul oraş din Europa cu iluminat electric stradal –Timişoara, primul oraş european iluminat cu gaze naturale –Turda şi cea mai mare hidrocentralã de pe Dunãre-Porţile de Fier I.
Blocul-coliţã al emisiunii filatelice prezintã, de asemenea, într-un concept original cele trei mãrci poştale alãturate simbolurilor energiei –soarele şi turbina – şi imaginile reprezentative ale spiritualitãţii, tradiţiilor şi tezaurului cultural aparţinând pãmântului românesc, totul putând fi definit sub un generic sugestiv: România – file de istorie a Europei şi a energiei!
Data Aparitie:2009-06-02
