Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Faunã Protejatã din România“.
Încãlzirea globalã, intervenţia omului asupra naturii, distrugerea habitatului animalelor datoritã progresului omenirii şi a dezvoltãrii zonelor de construcţii, precum şi vânãtoarea excesivã, au fãcut ca de-a lungul ultimului secol sã disparã zeci de specii de animale.
România, din punct de vedere biogeografic, are în cuprinsul ei cele trei segmente geografice: câmpie, deal şi munte. Datoritã poziţiei sale la jumãtatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator, România este o ţarã cu o diversitate biologicã ridicatã, exprimatã atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii, oferind condiţiile necesare conservãrii diversitãţii biologice specifice (pedoclimatice şi hidrologice). Astfel, pe teritoriul ţãrii noastre se diferenţiazã circa 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre, acvatice, specifice zonelor de coastã şi ale litoralului Mãrii Negre, zonelor de stepã, silvostepã, deal, munte, lacurilor, cursurilor de apã şi luncilor acestora, zonelor secetoase sau a celor umede, inclusiv celor specifice Deltei Dunãrii.
Tematica Faunã se aflã în topul preferinţelor colecţionarilor de mãrci poştale şi aceastã nouã emisiune va completa colecţiile lor cu imaginile a şase specii de animale protejate, unele dintre ele dispãrute sau pe cale de dispariţie: Acvila de munte, Râsul, Cerbul, Morunul, Țestoasa dobrogeanã şi Dropia.
Acvila de munte (Aquila chrysaëtos), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 0,30 Lei, este o pasãre foarte agerã şi una dintre cele mai puternice pãsãri de pradã. Anvergura aripilor poate atinge 2 m lungime. Are un penaj cafeniu cu irizaţii aurii; la baza cozii are însã şi câteva pene albe. Vâneazã şoareci, iepuri, prepeliţe, cocoşi de munte sau chiar şi iezii de caprã neagrã şi de alte capre sãlbatice.
Râsul (Lynx lynx), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 0,50 Lei, este denumit şi pantera Carpaţilor. Aria sa de rãspândire se întinde din Alpi, Tatra, Carpaţi, Peninsula Balcanicã şi Caucaz, apoi în Himalaia, pânã în Insula Sahalin, nordul Indiei şi în Asia Micã. Ca urmare a vânãtorii excesive, practicate în secolele XIX şi XX, exemplarele sunt foarte rare în afara Carpaţilor şi a Subcarpaţilor. Este un animal carnivor, agil, care vâneazã în amurg, deplasându-se neauzit, fiind foarte greu de observat, poate şi datoritã blãnii sale care îi conferã un camuflaj deosebit. Salturile sale sunt de aproape 6 metri. Are auzul şi mirosul foarte dezvoltate, iar vãzul este deosebit de bun. Un lucru mai puţin cunoscut este faptul cã râsul poate fi domesticit, manifestând o fidelitate de câine faţã de cel ce l-a crescut.
Cerbul (Cervus elaphus), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 0,60 Lei este un mamifer ierbivor din aceeaşi familie (Cervidae) cu renul şi elanul. Caracteristicile sale sunt coarnele ramificate care, de obicei, cresc numai la masculi. Greutatea cerbului atinge între 180 şi 300 de kg. La începutul fiecãrei primãveri, masculii îşi pierd coarnele. De regulã, un cerb trãieşte în jur de 18-20 de ani. Îl întâlnim în pãduri întinse, în poieni, în luminişuri cu izvoare.
Morunul (Huso huso), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,40 Lei, este cel mai mare dintre sturioni şi cel mai valoros peşte al apelor româneşti. Unele exemplare ajung chiar şi la 1500 kg şi 9 metri lungime. Are corpul ca un trunchi gros, alungit spre cap şi coadã. Capul este mic în raport cu corpul, iar botul este scurt şi moale. Culoarea corpului este în general cenuşie, iar cea a abdomenului este albã. Trãieşte chiar şi pânã la 75 de ani. Icrele de morun sunt mai mari decât ale celorlalţi sturioni, iar o femelã poate depune pânã la 8 milioane de icre.
Țestoasa dobrogeanã (Testudo graeca ibera), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,00 Lei, are o lungime cuprinsã între 16 şi 28 cm. Carapacea este gãlbuie, uşor întunecatã, uniform cafenie sau chiar mãslinie. O întâlnim pe terenuri uscate, cu tufişuri bogate; preferã cãldura. Se hrãneşte cu ierburi, frunze suculente, rãdãcini tinere. În perioada mai – iunie, femela depune în nisip, în jur de 4-12 ouã sferice, albe, care au nevoie de o incubaţie de 70-80 de zile. Țestoasa dobrogeanã trãieşte în jur de 90-125 de ani.
Dropia (Otis tarda), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 6,00 Lei, este o pasãre ocrotitã prin lege. Dropia este pe cale de dispariţie în România. Are o greutate în jur de 15 kg (masculul) şi 3-4 kg (femela) şi un metru înãlţime. Este o foarte bunã alergãtoare, trãind în stepe, câmpii întinse. Are un penaj cafeniu roşcat pe spate, cu pete şi linii negre. Coada este formatã din 20 de pene, iar ciocul este scurt, drept şi puternic. Se hrãneşte cu seminţe, lãstari, râme, melci şi insecte.
Aducem mulţumiri conducerii Muzeului Naţional de Istorie Naturalã „GRIGORE ANTIPA“ pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni filatelice.
Data Aparitie:2009-08-28
