La data de 1 noiembrie 2005, Adunarea Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua Internaţionalã de Comemorare a Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, a fost eliberat de cãtre Aliaţi lagãrul de exterminare de la Auschwitz, unde au fost gazate trei milioane de persoane (90% dintre acestea fiind evrei).
În aceastã zi sunt comemoraţi toţi cei care au suferit şi murit în timpul Holocaustului, pentru a se transmite actualelor şi viitoarelor generaţii lecţia genocidului, în scopul ca aceastã paginã neagrã a istoriei sã nu se mai repete.
Pentru marcarea acestei zile, Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale, introduce în circulaţie emisiunea filatelicã ZIUA INTERNAȚIONALÃ DE COMEMORARE A HOLOCAUSTULUI.
Holocaust înseamnã distrugerea programatã a evreilor din Europa de cãtre Germania nazistã şi aliaţii ei, în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial (1939 – 1945). În cultura iudaicã, evreii definesc Holocaustul prin cuvântul Shoah (cuvânt ebraic însemnând catastrofã sau distrugere totalã ). Ca etimologie, cuvântul holocaust reuneşte grecescul holo (întreg) şi caustos (ars), desemnând la origine o ofrandã în flãcãri sau un sacrificiu religios care este consumat în întregime de flãcãri. Holocaustul a fost unul dintre cele mai îngrozitoare acte de genocid din istorie. Cei care l-au sãvârşit au creat metodic mijloacele de a aduna şi de a omorî milioane de oameni. Holocaustul a determinat elaborarea legilor internaţionale împotriva încãlcãrii drepturilor omului.
La sfârşitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, în 1945, o mare parte din cultura laicã şi religioasã a evreilor din Europa fusese distrusã şi aproape 6 milioane de evrei fuseserã exterminaţi. Dintre aceştia, aproximativ 1,5 milioane erau copii. Dupã rãzboi, Aliaţii au constituit la Nürnberg, în Germania, un Tribunal Militar Internaţional pentru a-i judeca pe liderii nazişti vinovaţi pentru crime de rãzboi şi crime împotriva umanitãţii. În alte importante procese ale crimelor de rãzboi, desfãşurate în 1945 şi 1946, 22 de lideri marcanţi ai Germaniei naziste au fost gãsiţi vinovaţi şi 12 dintre aceştia au fost condamnaţi la moarte.
În România, dupã 1945, au avut loc mai multe procese în care au fost judecaţi şi condamnaţi cei responsabili de a fi sãvârşit Holocaustul împotriva evreilor din România, Basarabia, Bucovina şi Transnistria.
Mai târziu, în 1948, o rezoluție a Naţiunilor Unite a stabilit cã orice crimã împotriva umanitãţii se supune legilor internaţionale, fãrã a se putea prescrie urmãrirea celor acuzaţi de astfel de fapte. În baza acestei rezoluţii, Franţa a condamnat un numãr de foşti nazişti, iar Statele Unite ale Americii au revocat cetãţenia câtorva colaboratori nazişti care emigraserã în aceastã ţarã.
Monumente şi muzee dedicate Holocaustului s-au ridicat în întreaga lume. În Germania şi în ţãrile europene care s-au aflat sub ocupaţie nazistã, rãmãşiţele multor lagãre de concentrare şi centre de execuţie au devenit muzee şi grãitoare dovezi ale atrocitãţilor comise. În ţãrile care nu au fost implicate în evenimentele Holocaustului, guvernele şi organizaţiile supravieţuitorilor au ridicat, de asemenea, monumente şi muzee. Printre aceste organizaţii se numãrã Yad Vashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, care a fost înfiinţatã în 1953, la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian, pentru a cinsti memoria evreilor ucişi de cãtre nazişti. În Statele Unite ale Americii, douã muzee au fost inaugurate în 1993: Muzeul Memorial al Holocaustului, în Washington, care este destinat prezentãrii istoriei Holocaustului şi Muzeul Toleranței, în Los Angeles, California, care este dedicat luptei împotriva prejudecãţilor, intoleranţei, încãlcãrii drepturilor omului şi crimelor împotriva umanitãţii.
Holocaustul rãmâne o ranã adâncã nu numai pentru cei care l-au trãit, dar şi deopotrivã pentru întreaga umanitate.
Pentru a nu permite ca istoria sã repete asemenea cumplite tragedii, trebuie sã ne reamintim mereu ororile Holocaustului.
Emisiunea a fost realizatã pe baza materialului documentar pus la dispoziţie prin bunãvoinţa Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel şi a Comitetului Evreiesc American, editorul Albumului Belzec Memorial Museum, cãruia îi mulţumim pentru permisiunea de a reproduce fotografia realizatã de Edward Serotta.
Data Aparitie:2007-01-27