Romfilatelia, societatea specializatã în emiterea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea filatelicã Pãsãri de pradã.
Pãsãrile de pradã, pãsãri rãpitoare de zi şi de noapte, au talentul şi curajul care le-au impus ca adevãraţi campioni necontestaţi ai lumii pãsãrilor. Adevãraţi stãpâni ai aerului, înzestraţi cu o acuitate vizualã deosebitã, îşi captureazã şi devoreazã victimele cu ajutorul ghearelor îndoite şi al pliscurilor încovoiate. Rãpitoarele de zi înghit în întregime capturile mai mici. Enzimele digestive foarte eficiente descompun şi mistuie chiar şi oasele din pradã.
Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate urmãtoarele pãsãri de pradã:
– Uliul pãsãrar (Accipiter nisus) – pe timbrul cu valoarea nominalã de 50 Bani. Este o specie rarã ca pasãre clocitoare, iar la noi se întâlneşte mai frecvent iarna şi în perioada de migraţie, când ne viziteazã şi exemplarele nordice. Adulţii au penajul spatelui cenuşiu, spre deosebire de exemplarele tinere care îl au cafeniu. Pe piept, masculul are dungi transversale roşcate, iar femela le are cenuşii. Cuibãreşte în regiunile joase, mai rar la munte. Ouãle, în numãr de 3-5, sunt albicioase, cu pete brune şi sunt depuse în luna mai. Clocitul, ce dureazã în jur de o lunã, este efectuat în cea mai mare mãsurã de femelã.
– Eretele de stuf (Circus aeruginosus) – pe timbrul cu valoarea nominalã de 80 Bani. Este întâlnit îndeosebi în Delta Dunãrii dar şi prin preajma bãlţilor. Masculul are penele roşcate iar aripile şi coada sunt cenuşii. Femela este cafenie, în afara capului şi al bordurilor aripilor care sunt bej. Cuibãritul, efectuat mai mult de cãtre femelã, dureazã în jur de 33 de zile. Cele 4-5 ouã, albicioase-albãstrui, sunt depuse la sfârşitul lunii aprilie. Iarna migreazã în Africa Centralã. La noi, în iernile blânde, se întâlnesc unele exemplare nordice.
– Acvila ţipãtoare micã (Aquila pomarina) – pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,60 Lei. Este o pasãre mai micã decât vulturul. Poziţia tipicã a acvilelor ţipãtoare în zbor se caracterizeazã prin aripile întinse şi vârfurile uşor încovoiate în jos. Are aripile mari şi cu un colorit în genere brun. Cuibãresc în pãduri cu suprafeţe întinse.
– Șorecarul comun (Buteo buteo) – pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,50 Lei. Este o specie cu prezenţã obişnuitã în pãduri, întâlnitã frecvent şi în apropierea terenurilor agricole şi a mlaştinilor. Zboarã cu bãtãi încete de aripi şi survoleazã solul cu rotiri largi pentru a cerceta atent zona. Foloseşte obiectele înalte ca posturi de observaţie. Este una din speciile cu penajul foarte variabil, de la brun închis pânã la crem, caracteristicã fiind o dungã de culoare deschisã pe piept. Se hrãnesc cu şoareci, şerpi, etc.. Atât femela cât şi masculul clocesc, perioada de incubaţie fiind de maximum 30 de zile.
– Cucuveaua (Athene noctua) – pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,10 Lei. Este una dintre cele mai comune pãsãri de pradã nocturne, fiind întâlnitã în regiuni deschise, adesea stâncoase şi în apropierea localitãţilor. Cuibãreşte în scorburi de copaci, pe stânci şi în podurile clãdirilor. Se hrãneşte cu rozãtoare, pãsãri şi insecte. Are un corp îndesat, capul lat cu ochii aşezaţi frontal şi picioarele lungi. Penajul este cafeniu deschis pe partea inferioarã, spatele şi aripile fiind maronii, cu pete albe. În luna aprilie depune 5-7 şi uneori 9 ouã, care sunt clocite de femelã timp de 28 de zile.
Pe coliţa emisiunii filatelice, cu valoarea nominalã de
4,70 Lei, este ilustrat Șoimul rândunelelor (Falco subbuteo). Este un rãpitor de talie micã. Trãieşte în regiuni joase, deschise, cu pâlcuri de copaci, în apropierea zonelor umede. Vâneazã extrem de rapid şi agil, în special rândunele dar şi alte pãsãri precum şi insecte. Coloritul spatelui este cenuşiu sau brun, partea inferioarã fiind mai deschisã. Pe teritoriul ţãrii noastre se întâlneşte doar vara.
Emisiunea filatelicã a fost realizatã cu sprijinul Societãţii Ornitologice Române (SOR) a cãrei siglã este reprodusã pe manşeta coliţei dantelate şi pe TABS-urile colilor de timbre.
Data Aparitie:2007-04-19
