Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre Faunã din Marea Neagrã.
Marea Neagrã este o mare intracontinentalã, situatã între Europa de Sud-Est şi Asia Micã şi se învecineazã cu Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia. Prin Strâmtoarea Kerci se ajunge în Marea Azov, prin Bosfor în Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele în Marea Egee şi mai apoi în Mediteranã. Ea este un rest al Mãrii Sarmatice şi prezintã o serie de aspecte unice în lume, motiv pentru care mai este numitã unicum hydrobiologicum.
Are o suprafaţã de 413.000 km2, cu adâncimile crescânde pânã la 2245 m. Unicitatea se referã, între altele, la existenţa vieţii numai pânã la 180-200 m adâncime, pe aşa-numita platformã continentalã, care în dreptul litoralului românesc este cea mai extinsã. Mareele sunt în general de micã amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este în larg de 15-22 g la litru, faţã de 24-34 g‰, în alte mãri şi oceane. În zona litoralului românesc salinitatea scade şi mai mult, în mod obişnuit fiind între 7 şi 12 g‰.
Marea Neagrã adunã la un loc apele mai multor râuri şi fluvii ce aparţin Europei şi Asiei. În zona europeanã principalele sunt Dunãrea, Nistrul, Niprul, Bugul de Sud şi Cubanul. În Asia Micã principalele ape care se varsã în Marea Neagrã sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac şi Ieşil-Irmac. Alte ape care se varsã în Marea Neagrã sunt Coruh în Armenia turceascã, Rion, în Gruzia, Provadia şi Camcia în Bulgaria etc. De un aport mare de apã beneficiazã Marea Neagrã de la Don, prin intermediul Mãrii Azov.
Dispunerea circularã a surselor de apã şi existenţa unei singure legãturi externe – prin Strâmtoarea Bosfor cu Marea Marmara şi prin Strâmtoarea Dardanele cu Marea Mediteranã şi Oceanul planetar, alãturi de încãlzirea relativ moderatã a apei de cãtre Soare, determinã lipsa aproape totalã a curenţilor marini verticali şi existenţa doar a curenţilor orizontali pe un imens traseu circular, ce se mişcã în sensul invers al acelor de ceasornic (N-E-S-V).
Din punct de vedere al salinitãţii, Marea Neagrã se împarte în zona de suprafaţã şi zona de adâncime, iar sub aspect biocenotic gãsim trei zone: litoralã, pelagicã şi abisalã.
Temperatura apei variazã la suprafaţã: vara pâna la 290C, iarna ajunge la 00C. Lumina pãtrunde în largul mãrii la o adâncime de 150-200 m. Sub aceastã adâncime nu existã oxigen, din cauza unui strat de bacterii sulforeducãtoare, care produc bioxid de carbon şi hidrogen sulfurat. Iarna sau în timpul unor variaţii ale stãrii vremii, se pot forma valuri înalte de 5-10 m.
Fauna este reprezentatã în principal prin viermi, moluşte, crustacee, peşti şi delfini, în mediul acvatic şi pãsãri consumatoare de peşti, în cel aerian din vecinãtatea şi deasupra bazinului pontic.
În fauna marinã din Marea Neagrã putem întâlni:
– Cãluţul de mare (Hypocampus hypocampus) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 70 de bani.
Cãluţul de mare vieţuieşte printre tufele de iarbã de mare şi printre alge, la o micã distanţã de ţãrm. Acest peştişor ce pare o piesã de şah, mãsoarã 10-12 cm. Interesant e cã puii se dezvoltã într-o pungã situatã sub abdomenul masculului, de unde, dupa 2-3 sãptãmâni, se rãspândesc în apa mãrii. Cãluţul de mare îşi poate schimba culoarea corpului pentru a se adapta mediului şi a se feri de duşmani.
– Delfinul comun (Delphinus delphis) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,50 lei.
Delfinul comun are spatele cenuşiu-negricios, cu reflexe verzui. Laturile corpului sunt cenuşii, iar abdomenul albicios. Botul este potrivit de alungit, mandibula depãşeşte maxila, iar fruntea este puţin turtitã în partea anterioarã. Se hraneşte cu crustacei, moluşte cefalopode, dar umãreşte şi cârdurile de sardele, hamsii, peşti zburãtori (în Mediteranã). Are o lungime cuprinsã între 1,5-1,8 m şi o greutate de pânã la 55 kg (în cazuri excepţionale, ajunge la 100 kg). Durata maximã de viaţã a indivizilor speciei este de 22 de ani (masculi) şi 20 de ani (femele). Trãieşte de-a lungul coastei, la adâncime micã.
– Țestoasa de mare (Caretta caretta) – ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,10 lei.
Aceastã specie mai rar întâlnitã la noi, are talia în general mare, astfel cã adulţii pot atinge chiar 1,2 m şi o greutate de pânã la 200 kg. De regulã, ţestoasa de mare trãieşte în Oceanul Atlantic, Marea Mediteranã, rareori pãtrunzând şi în Marea Neagrã, de unde poate ajunge accidental şi în apropierea plajelor româneşti. Are capul mare, maxilarele puternice, iar membrele anterioare sunt sub formã de paletã şi prevãzute cu doua gheare. Este omnivorã, hrãnindu-se cu peşti şi alte animale marine.
– Rândunica de mare (Trigla lucerna) – ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 7,70 lei.
Rândunica de mare este un peşte marin rar, ce masoarã în jur de 65 cm şi cântareşte aproape 3 kg. Are corpul viu colorat, acoperit cu solzi mici. Înotãtoarele pectorale, care sugereazã forma aripilor de rândunicã, se prelungesc asemenea unor gheare îndoite, cu ajutorul cãrora peştele se poate şi târî pe fundul mãrii. Datoritã culorilor sale vii, rândunica de mare este una din cele mai frumoase specii de peşti din Marea Neagrã.
Data Aparitie:2007-02-09