Cu ocazia împlinirii a o sutã de ani de la istoricul zbor cu avionul „Vuia I“, pe terenul de la Montesson (Franţa) al pionierului aviaţiei mondiale, Traian Vuia, Romfilatelia introduce în circuitul poştal emisiunea de timbre Centenarul zborului Traian Vuia.
Nãscut în 1872, în comuna Surducul Mic (localitate ce-i poartã, astãzi, numele) din judeţul Timiş, Traian Vuia şi-a fãcut studiile la Liceul de Stat din Lugoj, unde a promovat examenul de bacalaureat în 1892. Urmeazã apoi, la Budapesta, Facultatea de Drept, obţinând titlul de doctor în ştiinţe juridice. Concomitent, frecventeazã cursurile serale la Politehnicã.
În vara anului 1902 pleacã la Paris. Intenţia lui Vuia a fost de a se documenta asupra aparatelor de zbor mai grele decât aerul şi, revenind în ţarã sã-şi construiascã avionul.
Atmosfera din mediile aeronautice de aici, posibilitãţile tehnice existente în Paris, l-au determinat sã încerce realizarea proiectului pe tãrâm francez.
Pe 16 februarie 1903 prezintã Academiei de ştiinţe, un memoriu asupra invenţiei sale „proiect de aeroplan-automobil“ pentru care, pe 17 august 1903, obţine brevetul cu numãrul 332.106.
Concepţia sa originalã constã în îmbinarea într-un ansamblu coerent a douã mari realizãri tehnice anterioare: automobilul şi aripa portantã.
Sprijinit financiar de compatrioţi începe construcţia avionului, fiind obligat sã rezolve de unul singur problema motorului.
În decembrie 1905, aparatul de zbor „Vuia I“ este scos pe câmpul de la Montesson pentru primele experimente. Întreaga compoziţie tehnicã dovedeşte ingeniozitatea constructorului sãu.
18 martie 1906. Aici, pe câmpul din apropierea Parisului, Vuia şi-a dat întâlnire cu destinul sãu. Avionul ruleazã pe sol cu ajutorul elicei tractive, se desprinde, zboarã 12 metri, apoi, motorul oprindu-se, se aşeazã pe sol. Este primul zbor din lume al unui avion cu decolare autonomã.
În vara anului 1906, Vuia confirmã prin mai multe experienţe cã zborul din 18 martie nu a fost o întâmplare. Construieşte un al doilea avion de zbor, continuând demonstraţiile sale publice.
„L’Aérophile“- organul de presã al Aeroclubului francez şi alte publicaţii de specialitate relevã la momentul respectiv importanţa creaţiei tehnice a lui Traian Vuia.
Modelul lui Vuia, de lansare pe roţi, este preluat de ceilalţi constructori, inclusiv de fraţii Wright.
« De altfel, istoriografia americanã de specialitate îl considera pe Vuia pionierul de necontestat al aviaţiei mondiale, iar avionul sãu cu tren de aterizare „Vuia I“ era vãzut ca o „realizare profeticã“.» („Fraţii Wright-cuceritorii cerului“ autor: Dr. Valeriu Avram).
Aeronautica pãşeşte în era industrialã. O nouã revoluţie în domeniul locomoţiei este pe cale sã se producã.
În 1918 Vuia devine preşedintele Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina, organism care milita pentru realizarea dezideratului unirii Transilvaniei şi Bucovinei cu Regatul României.
În perioada de dupã Primul Rãzboi Mondial are preocupãri în domeniul zborului vertical, construind şi douã elicoptere experimentale. Totodatã, breveteazã mai multe invenţii privind creşterea randamentului motoarelor.
Pe durata celui de Al Doilea Rãzboi Mondial deţine funcţia de preşedinte al Frontului Naţional Român Antifascist din Franţa.
În 1946 este ales membru de onoare al Academiei Române.
Se întoarce în România în anul 1950, unde, dupã numai câteva sãptãmâni, înceteazã din viaţã.
În 1976, primãria din Montesson monteazã, pe frontispiciul sãu, o placã comemorativã dedicatã primului zbor din lume cu avionul „Vuia I“. În incinta localului primãriei se aflã bustul inventatorului român iar în martie 2000, s-a dezvelit o altã placã, într-o piaţã din localitate, ce poartã numele de Traian Vuia.
Data Aparitie:2006-03-18
