![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/SITE_mc_Ciuperci-scaled-1-scaled.jpg\")
<\/a>Romfilatelia\u00a0<\/strong>introduce \u00een circula\u021bie,\u00a0joi, 6 mai 2021<\/em>, o nou\u0103 emisiune de m\u0103rci po\u0219tale dedicat\u0103 biodiversit\u0103\u021bii planetei noastre:\u00a0Ciuperci<\/em><\/strong>.<\/p>\nDe\u0219i considerate mult\u0103 vreme plante, ciupercile (fungii) constituie, \u00een realitate, un grup de vie\u021buitoare cu totul diferit. Ciupercile nu pot realiza fotosinteza, ca plantele, ele se hr\u0103nesc absorbind substan\u021be organice din substratul \u00een care se dezvolt\u0103. De fapt, la nivel celular, ciupercile sunt, din unele puncte de vedere, mai asem\u0103n\u0103toare cu animalele dec\u00e2t cu plantele. Nu sunt nici animale, nu sunt nici plante, sunt organisme eucariote \u00eencadrate \u00eentr-un grup aparte \u2013 Regnul Fungi. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, au fost descrise aproximativ 148.000 de specii, de la forme microscopice (microorganisme precum drojdii \u0219i mucegaiuri) p\u00e2n\u0103 la specii macroscopice, uneori de dimensiuni impresionante (la specia\u00a0Armillaria bulbosa,\u00a0<\/em>miceliul poate cre\u0219te \u00een sol pe o suprafa\u021b\u0103 de 15 ha).<\/p>\n Fungii se dezvolt\u0103 fie pe diferite substraturi \u2013 materii organice, sol, lemn mort \u2013, fie pe organisme vii: plante, animale, al\u021bi fungi.<\/p>\n Fungii au un rol esen\u021bial \u00een natur\u0103, descompun\u00e2nd materia organic\u0103 \u00een substan\u021be mai simple, care pot fi absorbite de c\u0103tre plante. Un impact major asupra mediului \u00eel au fungii parazi\u021bi, precum \u0219i cei care stabilesc rela\u021bii de mutualism (ajutor reciproc) cu alte organisme.<\/p>\n \u00cen general, ciuperca este format\u0103 dintr-o structur\u0103 ramificat\u0103, de obicei ascuns\u0103 \u00een substrat, numit\u0103\u00a0miceliu<\/em>. Acesta este alc\u0103tuit din filamente numite\u00a0hife<\/em>, cu ajutorul c\u0103rora ciuperca absoarbe substan\u021bele hr\u0103nitoare din substratul pe care cre\u0219te. \u00cen cazul speciilor numite macromicete, Cele \u0219ase timbre ale seriei prezint\u0103 fungi cu corpuri de fructifica\u021bie spectaculoase ca form\u0103 sau culoare, reflect\u00e2nd extraordinara diversitate a acestui grup de vie\u021buitoare.<\/p>\n Pe primul timbru, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a01,70 lei<\/em><\/strong>, este reprezentat\u0103\u00a0steaua p\u0103m\u00e2ntului<\/strong>\u00a0(Geastrum fimbriatum<\/em>).\u00a0<\/em>Aceast\u0103 ciuperc\u0103 cre\u0219te pe solul bogat \u00een humus al p\u0103durilor de foioase \u0219i conifere. Corpul de fructifica\u021bie imatur este sferic, total sau par\u021bial \u00eengropat \u00een sol. La maturitate, \u00eenveli\u0219ul extern, gros, se desparte \u00een mai mul\u021bi lobi cu v\u00e2rf ascu\u021bit, d\u00e2nd ciupercii forma unei stele. \u00cen mijloc se afl\u0103 o structur\u0103 de form\u0103 globular\u0103, membranoas\u0103, \u00een care se g\u0103sesc sporii. Aceast\u0103 ciuperc\u0103 este necomestibil\u0103, datorit\u0103 texturii tari, fibroase.<\/p>\n Pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a02 lei<\/em><\/strong>, este ilustrat\u0103\u00a0ciuperca caracati\u021b\u0103<\/strong>\u00a0(Clathrus archeri<\/em>), o specie originar\u0103 din Australia, de unde a ajuns \u0219i \u00een alte regiuni ale lumii, fiind descoperit\u0103 inclusiv \u00een Rom\u00e2nia. Corpul de fructifica\u021bie este ini\u021bial sferic, de culoare alb\u0103. La maturitate are aspectul unei \u201ecaracati\u021be\u201d cu 4-8 bra\u021be dispuse radial, de culoare roz sau ro\u0219ie. Are un miros resping\u0103tor, atr\u0103g\u00e2nd insecte care contribuie la r\u0103sp\u00e2ndirea sporilor.<\/p>\n Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a02,20 lei<\/em><\/strong>, este reprezentat\u00a0buretele aricilor<\/strong>\u00a0(Lycoperdon\u00a0 echinatum<\/em>). Are form\u0103 globuloas\u0103, care se sub\u021biaz\u0103 spre baz\u0103. Corpul de fructifica\u021bie este de culoare crem, iar suprafa\u021ba este acoperit\u0103 de un strat de spini lungi, care cad la maturitate. \u00cen stadiul t\u00e2n\u0103r, \u021besutul din interior este alb \u0219i ferm; la maturitate, se transform\u0103 \u00eentr-o mas\u0103 brun\u0103, pr\u0103foas\u0103, care con\u021bine sporii. Cre\u0219te \u0219i la noi \u00een \u021bar\u0103, \u00een p\u0103duri de foioase, pe sol calcaros.<\/p>\n Pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a05,50 lei<\/em><\/strong>, este ilustrat\u0103 specia\u00a0Entoloma hochstetteri<\/em>. Este o specie originar\u0103 din Noua Zeeland\u0103, mai recent fiind g\u0103sit\u0103 \u0219i \u00een India. Cre\u0219te pe solul p\u0103durilor de conifere \u0219i de foioase. Corpul de fructifica\u021bie are 5-10 cm \u00een\u0103l\u021bime \u0219i 4 cm diametru. Este una dintre pu\u021binele specii de ciuperci de culoare albastr\u0103. Apare pe una dintre bancnotele neo-zeelandeze, fiind o specie caracteristic\u0103 pentru biodiversitatea acestei \u021b\u0103ri.<\/p>\n Pe cel de-al cincilea timbru, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a09 lei<\/em><\/strong>, este reprezentat\u0103\u00a0cu\u0219ca ro\u0219ie<\/strong>\u00a0(Clathrus ruber<\/em>). Este o specie originar\u0103 din Europa, de unde s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u0219i pe alte continente, \u0219i se \u00eent\u00e2lne\u0219te rar \u00een \u021bara noastr\u0103. Corpul de fructifica\u021bie este ini\u021bial sferic; apoi, \u00eenveli\u0219ul s\u0103u crap\u0103, iar corpul de fructifica\u021bie se dezvolt\u0103 sub forma unei re\u021bele globulare, de culoare ro\u0219ie, ce poate atinge 20 cm \u00een\u0103l\u021bime. Datorit\u0103 mirosului resping\u0103tor, este evitat\u0103 de oameni.<\/p>\n Pe cel de-al \u0219aselea timbru, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a010,50 lei<\/em><\/strong>, este ilustrat\u0103\u00a0ciuperca de bambus<\/strong>\u00a0(Phallus indusiatus<\/em>), r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een regiunile tropicale din sudul Asiei, Africa, America de Nord \u0219i de Sud \u0219i Australia. Corpul de fructifica\u021bie, care poate atinge \u00een\u0103l\u021bimea de 25 cm, este format dintr-o p\u0103l\u0103rie conic\u0103, brun-verzuie, un picior \u0219i o structur\u0103 numit\u0103\u00a0indusium<\/em>, cu aspectul unei plase, care acoper\u0103 piciorul. Cre\u0219te \u00een p\u0103duri, pe sol fertil. Este o specie comestibil\u0103; \u00een China este cultivat\u0103 la scar\u0103 comercial\u0103 \u0219i utilizat\u0103 \u00een gastronomia \u0219i medicina tradi\u021bional\u0103 chinez\u0103.<\/p>\n Pe vignete \u0219i pe cele dou\u0103 plicuri \u201eprima zi\u201d sunt reprezentate \u0219ase ciuperci \u00eent\u00e2lnite \u00een \u021bara noastr\u0103:\u00a0cr\u0103i\u021b\u0103<\/strong>\u00a0(Amanita caesarea<\/em>),\u00a0truf\u0103 alb\u0103<\/strong>\u00a0(Tuber magnatum<\/em>),\u00a0ghebe<\/strong>\u00a0(Armillaria melea<\/em>),\u00a0g\u0103lbiori<\/strong>\u00a0(Cantharellus cibarius<\/em>),\u00a0enoki<\/strong>\u00a0(forma cultivat\u0103 a unei specii care cre\u0219te \u00een p\u0103duri, numit\u0103\u00a0ghebe tomnatice<\/strong>\u00a0\u2013\u00a0Flammulina velutipes<\/em>),\u00a0ciuciulete<\/strong>\u00a0(Morchella esculenta<\/em>),\u00a0p\u0103str\u0103v de fag<\/strong>\u00a0(Pleurotus ostreatus<\/em>) \u0219i o specie de\u00a0hrib<\/strong>\u00a0(Boletus<\/em>\u00a0sp.).<\/p>\n ATEN\u021aIE!<\/strong>\u00a0Unele specii de ciuperci sunt comestibile, altele sunt foarte toxice. Printre hribi, de exemplu, exist\u0103 specii bune de m\u00e2ncat \u0219i altele otr\u0103vitoare. Nu consuma\u021bi ciuperci culese din natur\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 sunte\u021bi siguri c\u0103 le-a\u021bi identificat corect, de preferat cu ajutorul unei persoane care cunoa\u0219te foarte bine ciupercile.<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n
\n\u00een anumite condi\u021bii, din miceliu se formeaz\u0103 structuri specifice, macroscopice, numite\u00a0corpuri de fructifica\u021bie\u00a0<\/em>(sporofori<\/em>). \u00cen general, acestea ies la suprafa\u021ba substratului \u0219i produc\u00a0sporii<\/em>\u00a0(celule specializate prin care se \u00eenmul\u021besc fungii). Din sporii ajun\u0219i pe un substrat potrivit, se formeaz\u0103 miceliul, iar din acesta se formeaz\u0103 periodic corpuri de fructifica\u021bie. Ceea ce numim \u00een mod obi\u0219nuit \u201eciuperc\u0103\u201d este, a\u0219adar, corpul de fructifica\u021bie al unor fungi macroscopici, vizibil la suprafa\u021ba substratului. Acest corp de fructifica\u021bie\u00a0 poate fi, \u00een func\u021bie de specie, de diferite forme, culori \u0219i m\u0103rimi.<\/p>\n