![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/SITE_Mc_Europa-2021.jpg\")
<\/a>\u00cen acest an, sub genericul\u00a0Europa 2021<\/em>, PostEurop, organism al Uniunii Po\u0219tale Universale, agen\u021bie specializat\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, a ales o tematic\u0103 de mare actualitate, \u00een contextul necesit\u0103\u021bii de a proteja fauna european\u0103 amenin\u021bat\u0103:\u00a0Specii na\u021bionale pe cale de dispari\u021bie<\/em><\/strong>.<\/p>\nRomfilatelia<\/strong>\u00a0introduce \u00een circula\u021bie,\u00a0joi, 22 aprilie 2021<\/em>, o emisiune de m\u0103rci po\u0219tale cu acest nume, alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 timbre. Pe timbre sunt ilustrate dou\u0103 specii pe cale de dispari\u021bie din fauna Rom\u00e2niei: nurca european\u0103 \u0219i dropia.<\/p>\n Pe timbre \u0219i viniete sunt tip\u0103rite, de asemenea, elemente vizibile numai \u00een lumin\u0103 ultraviolet\u0103.<\/p>\n Pe primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a03,40 lei<\/strong>, este ilustrat\u0103\u00a0nurca european\u0103<\/strong>\u00a0(Mustela lutreola<\/em>).<\/p>\n Nurca tr\u0103ie\u0219te \u00een preajma apelor, \u00een zone ml\u0103\u0219tinoase sau pe l\u00e2ng\u0103 r\u00e2uri, petrec\u00e2nd o bun\u0103 parte din timp \u00een ap\u0103, \u00een c\u0103utarea hranei. Este un mamifer de talie medie (30-40 cm lungime), cu un corp zvelt, alungit, cu membre prev\u0103zute cu o membran\u0103 interdigital\u0103, care \u00eel ajut\u0103 la \u00eenot. Este o specie pr\u0103d\u0103toare; se hr\u0103ne\u0219te cu pe\u0219ti, amfibieni, crustacee, mamifere mici.<\/p>\n C\u00e2ndva r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een toat\u0103 Europa, nurca a devenit azi unul dintre cele mai rare \u0219i mai amenin\u021bate mamifere de pe continentul nostru. \u00cen unele \u021b\u0103ri vest-europene, a disp\u0103rut \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea, iar ast\u0103zi mai exist\u0103 doar \u00een c\u00e2teva \u021b\u0103ri, printre care \u0219i Rom\u00e2nia. Pe Lista Ro\u0219ie a IUCN (Uniunea Interna\u021bional\u0103 pentru Conservarea Naturii), nurca are statutul de specie critic periclitat\u0103 \u2013 adic\u0103 e doar la un pas de a fi declarat\u0103 disp\u0103rut\u0103 \u00een s\u0103lb\u0103ticie.<\/p>\n Una dintre cauze este distrugerea habitatelor acestei specii. Numeroase specii de vertebrate au avut de suferit din cauza fragment\u0103rii \u0219i a restr\u00e2ngerii zonelor umede, la care s-a ad\u0103ugat poluarea apelor.<\/p>\n \u00cen Europa Central\u0103 \u0219i Occidental\u0103, o problem\u0103 major\u0103 a fost introducerea unei specii str\u0103ine, nurca american\u0103 (vizonul american), care a intrat \u00een concuren\u021b\u0103 cu nurca european\u0103 pentru resurse de hran\u0103 \u0219i a r\u0103sp\u00e2ndit boli care au infectat \u0219i nurcile europene. O cauz\u0103 direct\u0103 a declinului a fost v\u00e2n\u0103toarea, blana deas\u0103 \u0219i fin\u0103 a nurcii fiind foarte pre\u021buit\u0103.<\/p>\n Azi, mai multe proiecte de anvergur\u0103 urm\u0103resc refacerea popula\u021biilor europene de nurc\u0103. Una dintre zonele unde \u00eenc\u0103 exist\u0103 o popula\u021bie important\u0103 este Rezerva\u021bia Biosferei Delta Dun\u0103rii (RBDD). Rom\u00e2nia desf\u0103\u0219oar\u0103 un amplu proiect de conservare, cofinan\u021bat din Fondul European de Dezvoltare Regional\u0103: \u201eAsigurarea unui statut favorabil de conservare pentru salvarea de la extinc\u021bie a popula\u021biei de nurc\u0103 european\u0103 \u2013\u00a0Mustela lutreola<\/em>\u00a0(specie de interes comunitar, critic periclitat\u0103) \u2013 din Rom\u00e2nia\u201d. Proiectul este implementat de c\u0103tre Administra\u021bia Rezerva\u021biei Biosferei Delta Dun\u0103rii \u00een parteneriat cu Institutul Na\u021bional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dun\u0103rii \u0219i include: refacerea zonelor naturale din RBDD afectate de construc\u021bii, reorganizarea turismului \u00een RBDD, combaterea braconajului, dar \u0219i ac\u021biuni de con\u0219tientizare, \u00een toate \u0219colile din localit\u0103\u021bile din RBDD, privind importan\u021ba conserv\u0103rii biodiversit\u0103\u021bii.<\/p>\n Pe cel de-al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a019,50 lei<\/strong>, este reprezentat\u0103\u00a0dropia\u00a0<\/strong>(Otis tarda<\/em>).<\/p>\n Dropia este, ca greutate, cea mai mare specie de pas\u0103re din Europa: masculii adul\u021bi pot dep\u0103\u0219i 15 kg. (Femelele sunt mult mai mici, av\u00e2nd 4-5 kg.) O alt\u0103 caracteristic\u0103 a masculilor sunt a\u0219a-numitele \u201emust\u0103\u021bi\u201d, \u00een realitate pene modificate, care cresc la baza ciocului \u0219i ating lungimea maxim\u0103 (cca 20 cm) \u00een perioada de reproducere.<\/p>\n Dropia este o pas\u0103re de c\u00e2mpie; tr\u0103ie\u0219te \u00een paji\u0219ti de step\u0103, dar \u0219i pe terenuri cultivate cu rapi\u021b\u0103, lucern\u0103, cereale. Se hr\u0103ne\u0219te cu vegeta\u021bie, cu insecte \u0219i vertebrate mici. Arealul acestei specii se \u00eentinde din vestul Europei (Spania \u0219i Portugalia) p\u00e2n\u0103 \u00een Asia Central\u0103 \u0219i de Est.<\/p>\n Dropia era c\u00e2ndva larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een c\u00e2mpiile Rom\u00e2niei, dar extinderea civiliza\u021biei umane a afectat profund aceast\u0103 specie: \u00eentinsele paji\u0219ti pustii, unde p\u0103s\u0103rile tr\u0103iau lini\u0219tite, au fost transformate \u00een terenuri agricole arate, irigate, stropite cu pesticide, str\u0103b\u0103tute \u00eentruna de oameni \u0219i de ma\u0219ini agricole; au ap\u0103rut liniile de \u00eenalt\u0103 tensiune, care pot duce la moartea multor exemplare, c\u0103ci dropiile, \u00een ciuda m\u0103rimii lor, pot zbura cu mare vitez\u0103. La acestea s-au ad\u0103ugat v\u00e2n\u0103toarea \u0219i braconajul, dropia fiind considerat\u0103 nu numai un v\u00e2nat cu carne gustoas\u0103, ci \u0219i un trofeu. Dropia este o pas\u0103re foarte vigilent\u0103 \u0219i nu tolereaz\u0103 prezen\u021ba omului la mai pu\u021bin de 250 m dep\u0103rtare, fiind astfel dificil de \u00eempu\u0219cat, dar oamenii au g\u0103sit solu\u021bii ingenioase pentru a se putea apropia la distan\u021ba potrivit\u0103 pentru tragere. \u021a\u0103ranii se ascundeau, de pild\u0103, \u00eend\u0103r\u0103tul unor siluete de vaci, f\u0103cute din carton sau lemn. O alt\u0103 metod\u0103 era v\u00e2narea din c\u0103ru\u021b\u0103: v\u00e2n\u0103torul st\u0103tea ascuns sub rogojini, put\u00e2ndu-se astfel apropia de dropii, care nu se temeau de c\u0103ru\u021be \u0219i cai.<\/p>\n \u00cen cele din urm\u0103, v\u00e2n\u0103toarea \u0219i distrugerea habitatelor au dus, \u00een \u021bara noastr\u0103, la o sc\u0103dere at\u00e2t de drastic\u0103 a efectivelor, \u00eenc\u00e2t \u00een anii 1990 dropia era considerat\u0103 disp\u0103rut\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n \u00cen ultimii ani, mai fuseser\u0103 observate, \u00een vestul \u021b\u0103rii \u0219i \u00een B\u0103r\u0103gan, c\u00e2teva exemplare, care apar\u021bineau, dup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile, popula\u021biilor din \u021b\u0103rile \u00eenvecinate. A fost o surpriz\u0103 descoperirea, \u00een anul 2020, a unui cuib cu ou\u0103 de dropie pe un teren agricol din Salonta, jude\u021bul Bihor. Ornitologii din Asocia\u021bia Grupul Milvus, unul dintre cele mai active ONG-uri din Rom\u00e2nia \u00een domeniul protec\u021biei p\u0103s\u0103rilor \u0219i a naturii, au emis ipoteza c\u0103 dropiile \u0219i-ar fi p\u0103strat la Salonta \u201eun ultim centru de rezisten\u021b\u0103\u201d \u0219i c\u0103 acolo ar exista o mic\u0103 popula\u021bie transfrontalier\u0103 de 40-50 exemplare, care ocup\u0103 un teritoriu situat de o parte \u0219i de alta a grani\u021bei cu Ungaria.<\/p>\n A\u0219adar, dropia tr\u0103ie\u0219te \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u00a0 o specie vulnerabil\u0103 \u0219i doar prin m\u0103suri de protec\u021bie stricte putem spera s\u0103 vedem aceast\u0103 pas\u0103re magnific\u0103 popul\u00e2nd iar\u0103\u0219i c\u00e2mpiile Rom\u00e2niei.<\/p>\n \u00cen cadrul Conven\u021biei de la Bonn s-a realizat un memorandum \u00een vederea conserv\u0103rii popula\u021biei de dropie central-est-european\u0103. Rom\u00e2nia a semnat acest acord \u00een noiembrie 2000.<\/p>\n \u00cen apropiere de Salonta a fost desemnat\u0103 o arie protejat\u0103 Natura 2000, care poart\u0103 denumirea de Pesc\u0103ria Cefa \u2013 P\u0103durea R\u0103dvani. De\u0219i insuficient\u0103 ca suprafa\u021b\u0103, ea ofer\u0103 cel pu\u021bin avantajul c\u0103, aici, pot fi \u00eempiedicate proiectele de investi\u021bii care ar afecta negativ dropiile. \u00cencep\u00e2nd cu 2017, \u00een cadrul Programului Na\u0163ional de Dezvoltare Rural\u0103 s-a aplicat un nou pachet de m\u0103suri de agro-mediu, care asigur\u0103 pl\u0103\u021bi compensatorii pentru fermierii care \u00ee\u0219i administreaz\u0103 terenurile aplic\u00e2nd metode agricole care s\u0103 protejeze dropiile.<\/p>\n Romfilatelia mul\u021bume\u0219te Muzeului Na\u021bional de Istorie Natural\u0103 \u201eGrigore Antipa\u201d pentru sprijinul documentar oferit la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale.<\/em><\/p>\n Albumul filatelic<\/em><\/strong>\u00a0este realizat \u00een tiraj limitat de\u00a0361<\/strong>\u00a0exemplare \u0219i este echipat cu blocul filatelic special de patru timbre nedantelate \u0219i o viniet\u0103 cu perfor rotund, cu plicul \u201eprima zi\u201d, av\u00e2nd \u0219tampila aplicat\u0103 \u00een clar, \u00een folio, precum \u0219i cu o reproducere a unei gravuri de epoc\u0103. Pe timbre \u0219i viniet\u0103 sunt tip\u0103rite elemente vizibile \u00een lumin\u0103 UV. Blocul filatelic special, plicul \u201eprima zi\u201d \u0219i gravura reprodus\u0103 sunt numerotate de la\u00a0001<\/strong>\u00a0la\u00a0361<\/strong>.<\/em><\/p>\n