![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/SITE_mc_Th.-Pallady-scaled.jpg\")
<\/a>Motto:<\/strong><\/p>\nPallady este delicat \u00een nuan\u021be \u0219i splendori fragile,<\/em><\/p>\n me\u0219terul nostru ne poveste\u0219te tainele culorilor<\/em><\/p>\n v\u0103zute pe din\u0103untru, \u00eenv\u0103luite \u00een borangic.<\/em><\/p>\n Tudor Arghezi<\/em><\/strong><\/p>\n Romfilatelia\u00a0<\/strong>introduce \u00een circula\u021bie,\u00a0miercuri, 14 aprilie 2021<\/em>, o nou\u0103 emisiune de m\u0103rci po\u0219tale dedicat\u0103 artelor plastice \u0219i unuia dintre mae\u0219trii picturii rom\u00e2ne\u0219ti moderne:\u00a0Theodor Pallady, 150 de ani de la na\u0219tere<\/em><\/strong>.<\/p>\n Theodor Pallady s-a n\u0103scut la Ia\u0219i \u00een anul 1871. Dup\u0103 primii ani de instruc\u021bie \u0219colar\u0103, e prezent la Bucure\u0219ti (1886) ca elev al \u0218colii de Poduri \u0219i \u0218osele, iar mai apoi la Dresda, ca student al Politehnicii din acest ora\u0219. \u00cen paralel cu studiile inginere\u0219ti, ia lec\u021bii de pictur\u0103 cu Ervin Oehme. Se dedic\u0103 picturii \u0219i, \u00een anul 1889, pleac\u0103 la Paris pentru a studia \u00een atelierul lui Edmond Aman-Jean. Mai apoi, \u00eencep\u00e2nd din anul 1891, fiind student la \u0218coala de Arte Frumoase din Paris, studiaz\u0103 \u00een atelierul lui Puvis de Chavannes, so\u021b al principesei Cantacuzino, sora bunicului matern al pictorului. Are ocazia s\u0103-l cunoasc\u0103 direct pe Matisse, de care \u00eel va lega o \u00eendelungat\u0103 prietenie. \u00centre 1892 \u0219i 1897 \u00ee\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te studiile al\u0103turi de Gustave Moreau, Aim\u00e9 Morot \u0219i Fernand Cormon.<\/p>\n Debutul artistic este \u00eenregistrat \u00een anul 1900, la Salonul din Paris \u0219i \u00een cadrul Expozi\u021biei Universale. \u00cen 1902 expune la Londra, iar doi ani mai t\u00e2rziu, la Ateneul Rom\u00e2n.<\/p>\n Pictorul este prezent mai apoi \u00een expozi\u021bii de gen la Barcelona (1929), la Haga \u0219i Amsterdam (1930), la Vene\u021bia (1940 \u0219i 1942), la Berna \u0219i Z\u00fcrich (1943). La acestea se adaug\u0103 expozi\u021biile din Rom\u00e2nia, a c\u0103ror list\u0103 se \u00eencheie \u00een anul 1956 cu o ampl\u0103 retrospectiv\u0103, la Muzeul de Art\u0103 (202 picturi \u0219i 87 lucr\u0103ri de grafic\u0103).<\/p>\n Theodor Pallady este pictorul intimit\u0103\u021bii mediului s\u0103u, cu o concep\u021bie evocatoare, poetic\u0103, plin\u0103 de tandre\u021be \u0219i sensibilitate. Pictura, calm\u0103 \u0219i auster\u0103, red\u0103 o mare intensitate coloristic\u0103. Pornind de la o pictur\u0103 ce prezenta explicit subiectele, ajunge la o pictur\u0103 de rafinament, apropiat\u0103 de arta lui Matisse, \u00een care culorile sunt clare, luminoase \u0219i \u00een ritmuri riguros construite. Se remarc\u0103 printr-un spirit ra\u021bional al m\u0103surii, cu evitarea exager\u0103rilor. \u00cen pictura sa \u0219i mai ales \u00een desene se reg\u0103se\u0219te uneori \u0219i o nuan\u021b\u0103 ironic\u0103.<\/p>\n Repertoriul tematic al lui Theodor Pallady este divers, \u00een el reg\u0103sindu-se frecvent nuduri, peisaje, flori, naturi statice interioare \u0219i multe autoportrete. Ritmul \u0219i armonia definesc elementele esen\u021biale ale tablourilor sale. Este considerat un pictor al t\u0103cerilor \u0219i al lini\u0219tii. Picturile sale pot fi comparate cu cele ale lui Marquet \u0219i Bonnard. Prin \u00eentreaga sa crea\u021bie artistic\u0103, Theodor Pallady a \u00eenscris \u00een pictura rom\u00e2neasc\u0103 o pagin\u0103 novatoare \u0219i original\u0103, oferind perspective noi pe linia intelectualiz\u0103rii picturii.<\/p>\n Emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale, alc\u0103tuit\u0103 din 4 timbre \u0219i o coli\u021b\u0103 dantelat\u0103, reproduce picturi reprezentative pentru crea\u021bia artistului: naturi statice, autoportrete, peisaje pariziene.<\/p>\n Pe cele patru timbre sunt reproduse tablouri de Theodor Pallady care fac parte din colec\u021bia de pictur\u0103 a Pinacotecii Bucure\u0219ti, toate atest\u00e2nd interesul artistului pentru genul naturii statice, bogat reprezentat \u00een opera sa. \u00centreaga crea\u021bie a lui Theodor Pallady \u00een acest gen este bazat\u0103 pe compozi\u021bii clasice, restr\u00e2nse tematic, structural-logice, cu propor\u021bii echilibrate, cromatic\u0103 str\u0103lucitoare \u0219i tu\u0219\u0103 spontan\u0103. Naturile statice redau realitatea \u00eenconjur\u0103toare, \u0219i merg dincolo de ea, fie c\u0103 este vorba despre o masc\u0103, plant\u0103, chitar\u0103, p\u00e2ine, un fruct t\u0103iat \u00een felii, toate fiind \u00een recuzita de gen a artistului, care a \u0219tiut s\u0103 construiasc\u0103 un ambient intim.<\/p>\n Pe primul timbru, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a02,20 lei<\/strong>, este reprodus tabloul\u00a0Natur\u0103 static\u0103 cu masc\u0103<\/em><\/strong>. Format cu prec\u0103dere \u00een atelierele pictorilor din Fran\u021ba (\u00een special \u00een cel al lui Gustave Moreau) din ale c\u0103ror tehnic\u0103 \u0219i repertoriu preia elemente orientale, Theodor Pallady elaboreaz\u0103 totu\u0219i o concep\u021bie proprie cu privire la Orient, pe care \u00eel prive\u0219te prin prisma unui modernism temperat \u015fi pe care \u00eel surprinde, dup\u0103 1920, \u00een diverse teme. Astfel, reg\u0103sim \u00een naturile sale statice diferite obiecte vizionate probabil \u00een muzee din Extremul Orient (statuete sau m\u0103\u0219ti \u2013 a\u0219a cum putem observa \u0219i \u00een aceast\u0103 lucrare) sau fructe din Orient (l\u0103m\u00e2i, rodii), compozi\u021biile con\u021bin\u00e2nd mai multe fundaluri decorative de inspira\u021bie matissian\u0103.<\/p>\n Pe cel de-al doilea timbru, cu valoare nominal\u0103 de\u00a05,50 lei<\/strong>, este ilustrat tabloul\u00a0Peisaj stradal (Paris)<\/em><\/strong>. Lucrarea face trecerea \u00eentre naturile statice \u0219i peisajele lui Theodor Pallady, leg\u00e2ndu-le \u00een mod inteligent \u0219i sensibil. Surprinderea florii a\u0219ezate pe pervazul ferestrei deschise larg c\u0103tre strad\u0103, subtilitatea cromatic\u0103 cu o dominant\u0103 cald\u0103, vibrat\u0103 prin tu\u0219ele libere, tr\u0103deaz\u0103 o influen\u021b\u0103 post-impresionist\u0103. Contrastul de cantitate a f\u0103cut ca ghiveciul de flori din\u00a0Peisaj stradal<\/em>\u00a0s\u0103 fie sc\u0103ldat \u00een tonurile nisipii ale fundalului sus\u021binute de griurile neutre din planul \u00eendep\u0103rtat. Sintetizarea formelor l-a ajutat pe artist s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze crezul: \u201eTot ce nu dep\u0103\u0219e\u0219te realitatea, nu e art\u0103\u201d.<\/p>\n Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a09 lei<\/strong>, este reprezentat\u0103 lucrarea\u00a0Natur\u0103 static\u0103<\/em><\/strong>. Preferin\u021bele lui Theodor Pallady pentru compozi\u021biile de interior vor duce la apari\u021bia unor serii excep\u021bionale de naturi statice, ce vor rezona \u00eentotdeauna cu spiritul artistului. Cu o recuzit\u0103 mereu diferit\u0103, format\u0103 din obiecte ce se afl\u0103 \u00een interiorul atelierelor sale, precum vase cu flori, tablouri, c\u0103r\u021bi, cutii, ochelari, pipe, statuete sau fructe t\u0103iate \u00een felii (ca \u00een cazul de fa\u021b\u0103), aranjate \u00eentr-un echilibru atent stabilit de artistul perfec\u021bionist, Pallady va c\u0103uta \u00een compozi\u021biile sale descoperirea unei lumi noi, perfect echilibrate. Lucrarea a f\u0103cut parte din colec\u021bia doctorului A.I. Siligeanu \u0219i a fost achizi\u021bionat\u0103 \u00een 1978.<\/p>\n Pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a010,50 lei<\/strong>, este redat\u0103 lucrarea\u00a0Natur\u0103 moart\u0103<\/em><\/strong>. Obiectele cotidiene prind expresivitatea materialit\u0103\u021bii, un context social al trecutului \u0219i prezentului care vorbe\u0219te despre preocup\u0103rile artistului. O oglind\u0103 reflect\u0103 imaginea ghiveciului \u0219i a chitarei, oferind tridimensionalitate operei. Ocrurile \u0219i verdele crud al plantei sunt ca dou\u0103 note muzicale care compun o simfonie a culorilor. Lucrarea provine de la marele colec\u021bionar Luca Lasserson.<\/p>\n Pe timbrul dantelat al coli\u021bei, cu valoarea nominal\u0103 de\u00a031,50 lei<\/strong>, este reprodus\u0103 lucrarea\u00a0Natur\u0103 static\u0103 cu lalele<\/em><\/strong>\u00a0(ulei pe carton, apar\u021bin\u00e2nd Muzeului Jude\u021bean de Art\u0103 Prahova \u201eIon Ionescu-Quintus\u201d), iar pe man\u0219eta coli\u021bei, lucrarea\u00a0Autoportret<\/em><\/strong>\u00a0(ulei pe carton, din colec\u021bia Muzeului Na\u021bional Brukenthal).<\/p>\n Pe man\u0219etele minicolilor sunt reproduse autoportrete ale lui Theodor Pallady; dou\u0103 dintre acestea apar\u021bin Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, iar alte dou\u0103 \u2013 Muzeului Jude\u021bean de Art\u0103 Prahova \u201eIon Ionescu-Quintus\u201d.<\/p>\n Pe cele dou\u0103 plicuri\u00a0\u201eprima zi\u201d<\/em>\u00a0a emisiunii sunt ilustrate, de asemenea, dou\u0103 autoportrete ale pictorului, aflate \u00een colec\u021bia Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n